Anchetatorii bucureşteni au pus sub acuzare medici pentru decontări de analize medicale în valoare de peste 500 de mii de euro, vineri dimineaţă având loc 44 de percheziţii domiciliare, în urma cărora 42 de persoane vor fi duse la audieri. În cursul lunii martie 2013, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a dispus începerea urmăririi penale faţă de 42 de persoane pentru comiterea, după caz, a infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual şi uz de fals, luare de mită, dare mită. Astfel, vineri a fost declanşată o acţiune la care participă 13 procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi 175 de poliţişti din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, fiind efectuate 44 de percheziţii domiciliare şi, de asemenea, puse în executare 42 de mandate de aducere. „Activitatea infracţională a constat, în principal, în fraudarea de către mai mulţi medici şi angajaţi ai unor laboratoare de analize medicale a bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate prin decontarea unor analize medicale care nu au fost efectuate în realitate, cauzându-se un prejudiciu de peste 500.000 de euro”, se arată într-un comunicat al Parchetului Capitalei. Cercetările în cauză sunt efectuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi DGPMB - Serviciul Grupuri Infracţionale Violente, cu sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informaţii. Unul dintre medicii acuzaţi de decontări ilegale de analize a fost ridicat de la o pensiune din Mehedinţi.

REZUMAT 16 medici de familie şi specialişti, dar şi administratori şi angajaţi de la două laboratoare se numără printre cele 42 de persoane urmărite penal. Procurorul Bogdan Staicu, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, a precizat că, în acest caz, nu a existat \"un creier\" al afacerii, totul derulându-se în baza simplei înţelegeri dintre laboratoarele de analize şi medicii în cauză. În afara fraudelor realizate prin decontări fictive, cele două laboratoare medicale au făcut şi analize reale, folosind în unele cazuri reactivi vechi sau chiar expiraţi, care nu mai puteau oferi rezultate exacte, a mai spus Staicu. În alte cazuri, laboratoarele ar fi întocmit buletine de analize fictive pentru că au pierdut probele biologice ale pacienţilor. „Au existat situaţii în care au fost pierdute probele biologice prelevate de la pacienţi, iar analizele şi buletinele de analiză au fost întocmite în mod fictiv deoarece nu mai erau deţinute aceste probe biologice. Au existat chiar situaţii în care persoane cu afecţiuni grave, chiar boli incurabile au primit nişte buletine de analize fictive, în condiţiile în care probele fuseseră pierdute”, a declarat procurorul.