Lacunele sistemului sanitar din România îi pun pe medici în mari încurcături, nu de puţine ori ei fiind puşi să aleagă chiar şi între viaţă şi moarte. Cel mai elocvent exemplu este cel al secţiilor de anestezie terapie intensivă, aici, în lipsa paturilor şi a aparatelor suficiente, doctorii fiind nevoiţi să ia decizii radicale. Nu de mult, anesteziştii spuneau că între un bătrân şi un copil, ambii cu grave probleme de sănătate, se alege încercarea de salvare a micului pacient. Medicii care profesează în secţiile ATI au fost nevoiţi să întrerupă aparatele pacienţilor bătrâni, cu grave probleme de sănătate, încercând, pe locurile lor, să-i salveze pe cei mai tineri, cu speranţă de viaţă. În situaţii de acest gen, tot în lipsa unei asistenţe medicale corespunzătoare, şi medicii de obstetrică-ginecologie şi neonatologie decid între “viaţă şi moarte”, în cazul prematurilor. În multe ţări europene, datorită sistemului de sănătate pus la punct, din toate punctele de vedere, declararea prematurilor se face la 24 de săptămâni, şansele de salvare fiind mari în cazul micuţilor. Anul trecut, în România a început să se încerce o declarare a prematurilor tot la 24 de săptămâni, însă raportările au fost, într-un final, cât se poate de incerte, constatându-se, se pare, eşecuri în tentativele de salvare. Vicepreşedintele Societăţii de Obstetrică Ginecologie din România, prof. univ. dr. Vlad Tica, a declarat că, în prezent, se lucrează la un ordin care să clarifice legislaţia privind raportările prematurilor la 26 de săptămâni. „Condiţiile de acordare a asistenţei medicale în România, la ora actuală, mă fac să cred că este corectă declararea prematurilor la 26 de săptămâni, chiar dacă în unele ţări europene declararea se face la 24 de săptămâni”, a precizat profesorul. El apreciază că sistemul sanitar din România are o serie de lipsuri în acest sens. În primul rând, Sănătatea are nevoie de o investiţie cât se poate de serioasă, nu doar în aparatură, ci şi în materiale sanitare, medicamente, dar şi în specialişti. „Se impune o acoperire cu specialişti mai ales în secţiile de neonatologie”, a mai declarat vicepreşedintele Societăţii de Obstetrică Ginecologie din România, care a subliniat, nu în ultimul rând, şi importanţa asigurării transferului pacientelor cu ambulanţe speciale, între maternităţi, în funcţie de gradele de competenţă, dacă situaţia o impune.

LA CONSTANŢA, MAI PUŢINI PREMATURI. Potrivit statisticilor Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa, cifra prematurilor din judeţul nostru a înregistrat o uşoară scădere în 2010, comparativ cu 2009. Directorul executiv al DSPJ Constanţa, dr. Constantin Dina, a declarat că, dacă în 2009 medicii constănţeni raportau 579 de prematuri, în 2010, cifra prematurilor declaraţi la nivelul judeţului nostru era de 554, cu doar 25 prematuri mai puţin. “Scăderea numărului de prematuri ar putea să se datoreze, în primul rând, nivelului de trai. Este vorba despre igienă, educaţie medicală, în general, alimentaţie, dar nu numai”, a explicat prof. univ. dr. Tica.