Premierul grec, Antonis Samaras, cere mai mult timp pentru a pune în practică reformele structurale cerute de creditorii internaţionali ţării sale în cadrul planului de ajutor, conform unui interviu apărut ieri în cotidianul german ”Bild”. Reamintind eforturile deja depuse de Grecia şi situaţia dificilă căreia trebuie să-i facă faţă, Samaras dă asigurări că va face tot posibilul pentru a menţine ţara pe linia de plutire în timp ce va pune în aplicare reformele. ”Dacă Grecia este lăsată acum să cadă, incertitudinea pentru celelalte ţări şi vulnerabilitatea lor vor spori”, afirmă el. Premierul elen consideră că ”o ieşire a Greciei din Zona Euro ar fi o catastrofă. Aceasta ar însemna cel puţin cinci ani de recesiune suplimentară şi un şomaj de peste 40%”. Acest lucru ar fi un coşmar pentru Grecia: un dezastru economic, tulburări sociale şi o criză fără precedent a democraţiei”.

Grecia, care a intrat în al cincilea an de recesiune, trebuie să realizeze economii de 11,5 miliarde de euro, prin reduceri bugetare drastice şi prin reforme structurale. Antonis Samaras ar vrea să obţină o amânare de doi ani, prelungind de la 2014 la 2016 termenul limită pentru revenirea la echilibrul bugetar. Germania refuză însă, pentru moment, orice renegociere a planului de ajutor şi a repetat în ultimele săptămâni că nu va lua nicio decizie, înainte de publicarea unui raport al creditorilor internaţionali - UE, FMI şi BCE. Acest raport, aşteptat în septembrie, va evalua progresele reformelor adoptate de Grecia şi va fi decisiv în decizia de transferare a unei tranşe de ajutor suplimentar de 31,5 miliarde de euro. Antonis Samaras s-a întâlnit ieri, la Atena, cu preşedintele Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, după care se va deplasa, mâine, la Berlin, pentru o întrevedere cu Angela Merkel, cancelarul german, urmată, sâmbătă, de discuţii la Paris cu preşedintele Francois Hollande.

Grecia va trebui să facă economii suplimentare de două miliarde de euro în următorii doi ani, pentru a îndeplini ţintele prevăzute de acordul cu UE şi FMI şi pentru a compensa impactul unor venituri fiscale scăzute. Conform condiţiilor planului de ajutor de 130 de miliarde de euro convenit în martie, Atena trebuie să identifice reduceri de cheltuieli de 11,5 miliarde de euro - 5,5% din PIB - pentru următorii doi ani. Însă valoarea totală a pachetului de ajutor este 13,5 miliarde de euro, dacă se ia în considerare impactul advers pe care măsurile îl vor avea asupra economiei şi încasărilor fiscale.