Eforturile autorităţilor de la Bagdad pentru stoparea violenţelor par a se concretiza pe mai multe fronturi. Premierul irakian, Nuri al-Maliki, a prezentat, duminică, în Parlament, un plan de reconciliere naţională în 24 de puncte, ce prevede o amnistie pentru rebelii care nu au fost implicaţi în comiterea de crime sau în acţiuni teroriste. Planul cere partidelor implicate în procesul politic să adopte un punct de vedere clar împotriva terorismului şi a susţinătorilor fostului preşedinte irakian. În general, se insistă asupra respectării drepturilor omului, lansarea procedurilor judiciare împotriva celor ce le încalcă şi indemnizarea victimelor actelor teroriste. De asemenea, premierul cere stoparea influenţei partidelor politice asupra forţelor armate şi rezolvarea problemei miliţiilor şi grupurilor armate neautorizate. Reprezentanţii grupurilor arabilor sunniţi, ai kurzilor şi ai blocului şiit şi-au exprimat susţinerea pentru acest plan.

Pe de altă parte, Ministrerul irakian de Interne a anunţat un sistem de prime şi sancţiuni pentru îmbunătăţirea performanţelor poliţiei. În ceea ce priveşte sancţiunile, vor putea fi scăzute puncte pentru cei care nu se bărbieresc, care uită să îşi pună vestele antiglonţ sau căştile, au o ţinută dezordonată, terorizează şi atacă civili sau nu se prezintă la lucru, sînt corupţi sau deschid focul fără motiv. Ordinea aparţine autorităţilor de la Bagdad. Poliţiştii ce nu reuşesc, timp de trei luni la rînd, să fie evidenţiaţi, riscă să fie demişi. Poliţia irakiană, cu peste 150.000 de membri, este criticată în mod constant pentru indisciplina de care dă dovadă şi este acuzată că ar fi infiltrată de miliţiile şiite.

Doi militari americani, acuzaţi de abuzuri

Un pas categoric spre justiţierea militarilor care s-au făcut vinovaţi de comportament violent faţă de civilii irakieni au făcut şi autorităţile militare americane. Doi militari americani au fost puşi sub acuzare pentru agresiuni comise împotriva unor civili irakieni, în apropierea unei baze militare din oraşul Ramadi, a anunţat, duminică, armata americană. Doi militari aparţinînd unei unităţi a Gărzii Naţionale au fost inculpaţi pentru numeroase încălcări ale Codului Militar. Aceştia au fost transferaţi la o bază militară, pentru a li se facilita accesul la un avocat şi pentru a stabili dacă există suficiente dovezi împotriva lor pentru a justifica un proces în faţa unei Curţi Marţiale.

Forţele americane trebuie să facă efoturi cu privire şi la preluarea misiunilor civile pe care le desfăşura contingentul nipon din cadrul Forţei Multinaţionale, care a început, de duminică, retragerea din Irak. Un prim convoi de camioane ce transportă vehicule militare a ajuns la graniţa dintre Irak şi Kuweit. Camioanele, aparţinînd unei companii civile de transport, sînt protejate de gărzi ale unei societăţi de securitate private şi au părăsit tabăra de la Samawa, situată la 270 de kilometri la sud-est de Bagdad. La bază se mai află încă 600 de militari.

Planuri de retragere din Irak

Deşi la nivel oficial nici măcar nu se pomeneşte de aşa ceva şi ultima tentativă a opoziţiei democrate a eşuat în Senatul american, comandantul forţelor americane din Irak ar fi elaborat un plan ce prevede reduceri importante ale efectivelor, pînă la sfîrşitul anului 2007. Cotidianul "The New York Times", citînd oficiali americani ce deţin informaţii despre prezentarea făcută în cursul săptămînii trecute de generalul George Casey, afirmă că primele reduceri ar urma să aibă loc în luna septembrie, iar numărul brigăzilor combatante americane ar urma să scadă de la 14 la cinci sau şase, pînă la sfîrşitul anului viitor. Reducerile de efective prevăzute sînt mai importante decît se aşteptau majoritatea experţilor.

Sursele citate au făcut declaraţiile sub protecţia anonimatului, iar unele dintre acestea au descris planul mai degrabă drept o previziune decît un plan. Acesta are în vedere primele reduceri înainte de alegerile din noiembrie din Statele Unite, cu două dintre cele 14 brigăzi combatante retrase din Irak. O astfel de brigadă este formată din 3.500 de militari. În Irak se află circa 127.000 de militari americani, de peste trei ani, perioadă în care au murit 2.500 de soldaţi.

Şi numărul bazelor ar urma să scadă, pînă la sfîrşitul acestui an, de la 69 la 57 şi, pînă în iunie 2007, la numai 30. Statele Unite ar urma să mai dispună în Irak de 11 baze şi trei comandamente regionale - Bagdad, provincia Anbar şi vestul şi nordul ţării. Retragerea treptată va depinde de progresele înregistrate de forţele de securitate irakiene şi de reducerea ostilităţii arabilor sunniţi faţă de noul Guvern de la Bagdad, în cazul în care insurgenţa nu se va extinde în afara celor şase provincii centrale.