Israelul a decis prelungirea până marţi la miezul nopţii a blocadei totale din Cisiordania, precum şi limitarea accesului, duminică, în zona Esplanadei Moscheilor, de teama unor atentate, anunţă surse militare şi din cadrul poliţiei. Blocada strictă din Cisiordania, care iniţial trebuia să fie anulată sâmbătă la miezul nopţii, a fost ordonată de ministrul israelian al Apărării, Ehud Barak. Armata israeliană blochează frecvent Cisiordania cu ocazia sărbătorilor evreieşti, dar este prima dată de mai mult de un an când o astfel de măsură este aplicată chiar dacă nu sunt sărbători. De altfel, accesul în zona Esplanadei Moscheilor a fost interzis, duminică, musulmanilor mai tineri de 50 de ani, din cauza riscului unor noi violenţe. Tensiunile s-au intensificat săptămâna aceasta după ce Ministerul israelian de Interne a aprobat construirea a 1.600 de locuinţe în Ierusalimul de Est, anexat de Israel în iunie 1967. Sămbătă seara, doi israelieni au fost răniţi uşor de o sticlă incendiară, iar militanţi palestinieni din Fâşia Gaza au lansat o rachetă Qassam spre sudul Israelului, fără a răni pe nimeni.

Decizia Israelului de a anunţa construcţia a 1.600 de locuinţe în Ierusalimul de Est a fost privită drept o insultă de către SUA şi pune în pericol procesul de pace cu palestinienii, a avertizat duminică principalul consilier al preşedintelui Obama. Secretarul de stat Hillary Clinton l-a sunat încă de vineri pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, pentru a condamna atitudinea sa profund negativă faţă de palestinieni, folosind cuvinte foarte dure la adresa principalului aliat al SUA în Orientul Mijlociu. Şi Cvartetul pentru Orientul Mijlociu din care fac parte SUA, Rusia, ONU, UE, a condamnat Israelul pentru această decizie, în timp ce şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, s-a declarat sâmbătă, cu o zi înainte de o vizită în regiune, foarte îngrijorată.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a minimizat, duminică, riscul unei degradări a relaţiilor cu administraţia de la Washington pe fondul crizei diplomatice provocate de anunţul unui proiect de colonizare în Ierusalimul de Est în timpul vizitei vicepreşedintelui american Joe Biden. Totodată, Benjamin Netanyahu a cerut unei comisii administrative să examineze eşecurile sale. Premierul a precizat că politica sa nu diferă de cea a predecesorilor săi, amintind că toate guvernele care s-au succedat în Israel au încurajat construcţia de cartiere evreieşti în Ierusalimul de Est, după cucerirea sa în iunie 1967.

Criza este cu atât mai gravă cu cât SUA tocmai mediase un acord pentru negocieri indirecte între israelieni şi palestinieni, prin intermediul emisarului special american George Mitchell. Presa israeliană şi-a exprimat preocuparea în legătură cu izbucnirea ”unei crize deschise”, mai ales că este de acord în unanimitate că sprijinul SUA este indispensabil pentru stoparea ameninţării nucleare iraniene.