Unul din beneficiile aderării României la Uniunea Eurpeană a fost accesarea fondurilor de preaderare, iar după 2007 accesarea fondurilor structurale. Timp de patru ani, Guvernul condus de premierul Călin Popescu Tăriceanu a blocat o bună parte din proiectele autorităţilor locale din motive strict politice. Acum, cînd reprezentanţii UE semnalează autorităţilor din România că numărul proiectelor este prea mic, premierul cere miniştrilor din subordinea sa să prezinte proiectele într-o manieră în care să se genereze o presiune a opiniei publice asupra autorităţilor locale. Tăriceanu ar trebui să îşi aducă aminte că guvernul pe care îl conduce nu a fost în stare pînă în prezent să finalizeze ghidul solicitantului, fără de care nicio autoritate şi niciun investitor nu putea accesa fondurile comunitare. De asemenea Tăriceanu ar trebui să îşi aducă aminte că miniştrii pe care i-a avut în subordine au blocat numeroase proiecte ale autorităţilor locale motivele fiind doar de ordin politic. Amintim proiectul Şoselei de Coastă al Primăriei Constanţa, în valoare de 11 milioane de euro, care a fost blocat de fostul ministru al Mediului Sulfina Barbu, doar pentru faptul că nu era făcut de un membru al partidului din care ea făcea parte. În urma respingerii acestui proiect, Constanţa a pierdut fondurile nerambrusabile care ar fi fost folosiţi atît la contruirea şoselei cît şi la consolidarea falezei din Constanţa. Probabil că dacă Tăriceanu şi-ar fi adus aminte aceste amănunte, nu ar mai ficerut acum miniştrilor din subordine să pună presiune pe autorităţile locale. Interesant este faptul că, de cealaltă parte reprezentanţii autorităţilor locale, se plîng de faptul că majoritatea fondurilor de la Uniunea Europeană se derulează prin ministerele coordonate de Tăriceanu, ministere care folosesc aceste fonduri în scopuri politice.