Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a fost nevoit, vineri, să-şi suspende campania în vederea alegerilor municipale de duminică, din cauza unei probleme la coardele vocale, în urma căreia şi-a pierdut vocea, a anunţat biroul de presă al Guvernului. Erdogan şi-a anulat, vineri, participarea la două reuniuni publice ale Partidului Justiţie şi Dezvoltare (AKP), programate la Konya şi Kayseri, în centrul ţării, unde a fost înlocuit de miniştri din Guvern. Şeful Executivului turc a participat, în ultimele săptămâni, la reuniuni publice în întreaga Turcie, unde a ţinut discursuri înflăcărate. Problemele apărute la coardele vocale au fost evidente încă de joi, când premierul turc a pronunţat două discursuri la Van şi, ulterior, la Diyarbakir, cu o voce răguşită, care a surprins audienţa. Erdogan urma să-şi încheie sâmbătă turneul electoral, printr-o serie de discursuri programate la Istanbul, cel mai mare oraş al ţării, unde a fost primar începând din 1994 până în 1998.

Turcii sunt chemaţi la urne, duminică, pentru un scrutin municipal desfăşurat sub tensiune, care a împrumutat valoarea unui referendum pentru premierul Recep Tayyip Erdogan, contestat în stradă şi implicat într-un scandal politico-financiar fără precedent. La zece luni de la fronda guvernamentală care a vizat regimul, Erdogan şi Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), aflat la putere din 2002, abordează acest test electoral într-o poziţie dificilă. Din 17 decembrie, acuzaţii de corupţie grave apasă asupra şefului majorităţii islamo-conservatoare, pus sub semnul îndoielii de difuzarea pe internet a unei serii de conversaţii telefonice piratate, care îi aduc critici atât în Turcia, cât şi în străinătate. De-a lungul unei campanii dure, premierul a ripostat denunţând... complotul urzit împotriva lui de foştii săi aliaţi din cadrul confreriei predicatorului musulman Fethullah Gülen şi le-a cerut susţinătorilor săi să le dea o lecţie la 30 martie. ”Strategia sa este simplă”, rezumă cercetătorul Sinan Ulgen, de la centrul de cercetări Edam din Istanbul, ”spălarea acuzaţiilor de corupţie la urne”. Dar discursurile sale acide împotriva... teroriştilor sau trădătorilor, epurările din cadrul Poliţiei şi Justiţiei, legile considerate liberticide şi blocarea Twitter şi, de acum, a YouTube au radicalizat mai mult ca oricând dezbaterea politică.

Hotărâtă să profite de situaţie, opoziţia a naţionalizat scrutinul municipal din 30 martie şi speră într-un vot de neîncredere împotriva celui pe care îl tratează în mod deschis drept ”hoţ” sau ”dictator”. Institutele de sondaje turce anticipează toate o slăbire a poziţiei AKP, care a obţinut puţin sub 50% din sufragii la alegerile legislative din 2011, dar cu siguranţă nu o degringoladă: între 35 şi 45% la nivel naţional, potrivit anchetelor publicate în ultimele săptămâni. Deoarece, în pofida scandalurilor şi polemicilor, Erdogan rămâne de departe omul politic cel mai popular din ţară, partidul său, care a câştigat toate alegerile din 2002 încoace, ar urma să obţină cel mai mare număr de voturi duminică, clasându-se în faţa Partidului Republican al Poporului (CHP), social-democrat, şi a Mişcării pentru Acţiune Naţionalistă (MHP). ”Erdogan este un bărbat politic foarte abil şi continuă să exercite o presiune foarte puternică asupra tuturor instituţiilor turce”, aminteşte Brent Sasley, politolog la Universitatea din Texas, ”este foarte dificil de cuantificat reculul pe care îl va suporta, dar sunt puţine şanse ca popularitatea sa să fie afectată puternic”. Responsabilii partidului aflat la putere au afirmat deja că orice scor mai mare de 38,8%, obţinut la alegerile municipale din 2009, va fi considerat o victorie.

Sigur pe el, Erdogan a proclamat public că va părăsi viaţa politică dacă AKP nu se va clasa pe primul loc la alegerile din 30 martie. În pofida certitudinilor naţionale, partidul premierului este puternic contestat în două dintre oraşele mari ale ţării, unde rezultatele vor avea valoare de simbol şi vor da tonul general al scrutinului. Bascularea capitalei Ankara în opoziţie, considerată probabilă, sau cea a Istanbulului, unde Erdogan şi-a lansat cariera politică în calitate de primar, ar suna ca nişte eşecuri personale pline de consecinţe pentru viitorul său. ”Rezultatele de duminică seara vor determina, în mare parte, strategia sa pentru lunile următoare”, anticipează politologul Cengiz Aktar, de la Universitatea Sabanci din Istanbul. În cazul unei victorii extinse a partidului său, duminică, premierul ar putea fi tentat să se prezinte la alegerile prezidenţiale din 10 august, care vor avea loc pentru prima dată prin sufragiu universal direct. În caz contrar, aşa cum a sugerat, ar putea modifica statutul AKP, care îl împiedică să îndeplinească mai mult de trei mandate, ar putea devansa alegerile legislative, prevăzute pentru 2015, şi solicita un nou mandat la conducerea Guvernului. Unii cred, totuşi, că actuala criză a afectat definitiv imaginea lui Erdogan. ”El a devenit principala sursă de instabilitate a acestei ţări”, consideră Ahmet Insel, profesor la Universitatea Galatasaray din Istanbul, ”indiferent de rezultatul scrutinului municipal, legitimitatea sa va fi în continuare contestată”.