Premierul de centru-dreapta Viktor Orban are de gând să controleze presa şi să transforme mass-media publice în presă de partid, un fenomen care nu s-a mai întâlnit în Europa Centrală de la căderea comunismului, scrie cotidianul ”The Washington Post” într-un editorial publicat luni. Când a mai fost prim-ministru (1998-2002), Viktor Orban a devenit persona non grata la Washington, în ciuda faptul că ţara sa era membră NATO. Administraţia Bush a fost ofensată de obiceiul lui Orban de a curta extrema-dreaptă a Ungariei, care încă îmbrăţişează naţionalismul în stilul anilor ’30 şi antisemitismul, reaminteşte ”Washington Post”.

Îndepărtat de la putere prin alegerile din 2002, Orban şi-a petrecut opt ani în opoziţie, dar la ultimele alegeri, din aprilie, a obţinut o victorie categorică, ce i-a adus partidului său majoritate de două treimi în Parlament, suficientă pentru a guverna fără ajutorul extremei-drepte. Mulţi ungari s-au gândit că Orban îşi va tempera politicile care în trecut au dat naştere la controverse. Până acum, nu a făcut-o, conchide sec cotidianul american. Printre primele acte ale noului guvern al lui Orban a fost o lege prin care li se garantează paşapoarte etnicilor maghiari din alte ţări - o măsură ţintind minorităţile maghiare din Slovacia, România şi Serbia. Dat fiind că primele două sunt membre ale UE iar a treia este candidată pare să nu fi fost mare nevoie de o asemenea măsură. Dar domnul Orban, din nou, îi curtează pe cei din ţara sa care niciodată nu au acceptat Tratatul de la Trianon din 1920, ce a redus teritoriul Ungariei la graniţele din prezent. Măsura cu acordarea paşapoartelor poate fi considerată simbolică. Dar o a doua iniţiativă majoră a noului guvern - o încercare de a impune un nou control asupra presei - nu este deloc aşa, notează ”Washington Post”. În primă fază, Orban şi-a folosit puternica majoritate parlamentară pentru a renunţa la prevederea constituţională care urmărea să prevină monopolurile de informaţie. Partidul său a introdus apoi o propunere legislativă, care urmează să fie votată luna aceasta, prin care vor fi comasate câteva autorităţi care în prezent supervizează canalele publice de televiziune şi radio, urmând să fie creat un puternic consiliu media care să stabilească reglementări în domeniul public, dar şi în cel privat. Preşedintele acestui consiliu va fi numit de Orban, iar alţi membri vor fi numiţi de partidul aflat la conducere. Efectul este să transforme mass-media publice în media de partid, un fenomen care nu s-a mai întâlnit în Europa Centerală de la căderea comunismului, notează ”Washington Post”. O a doua măsură care priveşte media şi care va fi luată în toamnă este de natură să tulbure şi mai mult, scrie cotidianul american. Se referă la extinderea reglementărilor guvernamentale referitoare la instituţiile private din print şi chiar la bloggeri şi va deschide calea către controlul conţinutului şi înregimentarea instituţiilor de presă la politicile guvernamentale, consideră publicaţia americană.

Obiecţii puternice faţă de aceste proiecte legislative din partea grupurilor internaţionale pentru libertatea presei, precum şi din partea jurnaliştilor maghiari au determinat guvernul să amâne acţiunea în Parlament, mai scrie ”The Washington Post”. Dar unii observatori ungari cred că Orban aşteaptă doar retragerea în august a preşedintelui Laszlo Solyom, care va fi înlocuit de unul dintre aliaţii naţionalişti ai premierului. Marea victorie electorală a lui Orban i-a dat o neobişnuit de mare autoritate într-o democraţie parlamentară. În cel mai bun caz, s-ar putea folosi de ea pentru a promova reformele economice de care Ungaria are nevoie pentru a-şi reveni din economia bolnavă cronic. În schimb, dacă va cauta să slăbească instituţiile democratice, nu se va asigura decât de faptul că va deveni, din nou, un paria al capitalelor occidentale, conchide ”Washington Post”.