Premiul Nobel pentru Fizică

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Premiul Nobel pentru Fizică

Monden 06 Octombrie 2010 / 00:00 365 accesări

Doi cercetători de origine rusă, Andre Geim şi Kostantin Novoselov, au fost recompensaţi cu Premiul Nobel pentru Fizică în 2010, pentru lucrările lor revoluţionare asupra grafenei bidimensionale, o formă a carbonului, a anunţat, ieri, Academia Regală de Ştiinţe din Stockholm. Andre Geim, în vârstă de 51 de ani, este cetăţean olandez, în timp ce Kostantin Novoselov, de 36 de ani, are dublă cetăţenie, ruso-britanică şi lucrează amândoi la Universitatea din Manchester.

Comitetul Nobel a apreciat că cei doi cercetători au dovedit că grafena, o formă de carbon care este varianta bidimensională a grafitului, adică o reţea de atomi de carbon dispuşi hexagonal într-un plan, are proprietăţi excepţionale, provenind din lumea fizicii cuantice. Grafena este primul material cunoscut care are numai un atom grosime, însă mai are o calitate importantă: este foarte robust. Folosit ca material conductor de electricitate, grafena acţionează la fel ca şi cuprul. Utilizat drept conductor de căldură, este mai eficient decât toate materialele cunoscute. Este aproape complet transparent şi totuşi atât de dens că nici heliul, cel mai uşor gaz din natură după hidrogen, nu poate să-l penetreze. Cei doi cercetători au extras grafena dintr-o bucată de grafit similară celei care se găseşte în creioanele folosite la şcoală. Cu ajutorul unei role normale de scotch, cei doi au reuşit să obţină ”un fulg” de carbon de grosimea unui atom, în condiţiile în care mulţi credeau că este imposibil ca materiale de dimensiuni atât de mici să fie stabile.

Datorită grafenei, fizicienii pot acum să studieze o nouă clasă de materiale bidimensionale cu proprietăţi unice. Grafena oferă aplicaţii dintre cele mai diverse, una dintre acestea fiind posibilitatea de miniaturizare a tranzistorilor, care ar putea să nu mai fie făcuţi din siliciu, ci din carbon. Se crede că tranzistorii din grafenă vor fi substanţial mai rapizi decât cei din siliciu şi ar putea ajuta la crearea unor computere mai performante decât cele actuale. De vreme ce este practic transparentă şi un foarte bun conductoare, grafena este potrivită pentru producerea de ecrane de tip ecran tactil, tablouri de comandă şi chiar celule solare. Amestecată cu materiale plastice, grafena le poate transforma în conductoare de electricitate, oferind, în acelaşi timp, un nivel ridicat de rezistenţă la căldură şi robusteţe a materialului. Această robusteţe a grafenei poate fi folosită în crearea de noi materiale extrem de rezistente, dar care să fie în acelaşi timp subţiri, elastice şi uşoare. În viitor, sateliţii, avioanele şi maşinile vor putea fi fabricate din acest amestec de materiale.

Taguri articol


12