Românii nu ştiu exact care sînt atribuţiile unui prefect, cum şi de către cine este numit acesta sau ce atribuţii are, cine sînt şi cu ce se ocupă funcţionarii publici, aceştia avînd o imagine amorfă, a declarat preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP), Jozsef Birtalan. “Avem o problemă, fiindcă oamenii nu ştiu exact cine sînt funcţionarii publici sau cu ce se ocupă şi nici imaginea acestora nu se poate îmbunătăţi. E foarte greu de construit pe o imagine amorfă o imagine de profesionalism şi eficienţă“, a explicat Birtalan, prezent la masa rotundă cu tema “Instituţia prefectului - perspectivă comparată în Italia şi România“. De asemenea, oficialul ANFP a precizat că românii cred că instituţia prefectului este politizată. “Avem nevoie foarte mare de un prefect neutru, abil, întrucît cetăţenii au nevoie de un lucru în care să se încreadă, pentru că instituţia în care românii cred, şi anume biserica, nu prea îi ajută. Cu funcţionarii publici se întîlnesc zi de zi, pe cînd cu alte instituţii se întîlnesc ocazional“, a apreciat Birtalan. Pentru majoritatea românilor, prefectul este o figură politică instaurată prin vot popular sau de către o instituţie politică, precum Parlamentul sau Preşedintele. Birtalan a precizat că un procent de 78% din cei 500 de români care au participat la sondajul “Ce cred cetăţenii despre funcţia publică“, realizat la începutul anului de IRSOP, sînt convinşi că prefectul face parte dintr-o tabără politică. “Sperăm să facem un pas înainte, iar spre sfîrşitul anului, mai mult de 50% dintre români să creadă că prefectul este apolitic“, a spus preşedintele ANFP. La rîndul său, coordonatorul proiectului “Observatorul instituţiei prefectului“, finanţat de Uniunea Europeană, prin Programul Phare 2004, Nina Cugler, a afirmat că, după nouă luni de derulare a proiectului în patru judeţe ale ţării (Iaşi, Arad, Constanţa, Harghita) şi în municipiul Bucureşti, au fost constatate mai multe deficienţe în ceea ce priveşte modul în care se aplică legea neutralităţii funcţiei publice de prefect în România. Potrivit lui Cugler, în urma consultărilor cu 1.100 de funcţionari publici din cele cinci locaţii s-a constatat că “prefecţii au un rol consultativ, nu decisiv în luarea deciziilor, că le lipsesc instrumentele prin care să-şi îndeplinească atribuţiile, că au multe acte de văzut sau că personalul din instituţia pe care o conduc este extrem de redus“. Printre problemele întîmpinate de prefecţi se mai numără, de asemenea, lipsa de fonduri, faptul că nu dispun de regim de sancţionare în cazul în care constată un abuz sau faptul că nu pot deţine şi o altă slujbă. “S-au plîns de faptul că nu pot avea şi alte surse de venit şi ar dori ca legea să le permită să exercite acele activităţi care nu au legătură cu atribuţiile de serviciu. Un funcţionar public a explicat că el este instructor de judo şi dacă ar antrena în timpul liber, acest fapt nu ar crea o incompatibilitate cu funcţia sa de prefect“, a mai spus Cugler.