Preşedintele Evo Morales a anunţat că va pleda personal la Viena, săptămîna aceasta, în faţa Comisiei pentru Stupefiante a ONU, pentru retragerea frunzei de coca de pe lista substanţelor interzise, unde figurează din 1961. ”Noi sperăm să contăm pe sprijinul altor ţări pentru a retrage frunza de coca de pe lista de produse stupefiante”, a declarat preşedintele bolivian în faţa presei, la La Paz, înainte de plecarea sa la Viena, unde are loc, în perioada 11-12 martie, cea de-a 52-a sesiune ministerială a Comisiei pentru Stupefiante. ”Este datoria mea de preşedinte, de conducător al acestui sector (al cultivatorilor de coca, al căror lider sindical rămîne Morales) de a-mi asuma această apărare”, a declarat şeful statului.

Evo Morales, devenit, în 2005, primul preşedinte bolivian de origine indiană, se opune stigmatizării frunzei de coca, din care se produce cocaina, dar care este, de asemenea, o plantă sacră în Bolivia, pentru cultura şi consumul tradiţional sau terapeutic (infuzie, mestecare). Şeful statului şi-a mai reafirmat opoziţia faţă de eliminarea mestecării frunzelor de coca, solicitată de Organul Internaţional de Control al Stupefiantelor (OICS). ”Ei se înşeală. Este imposibil să opreşti folosirea tradiţională a frunzelor de coca”, a afirmat el. Bolivia, cu peste 28.000 de hectare de cultură de coca, este al treilea producător mondial, după Columbia şi Peru. Ţara are o cultură în expansiune, care a adus Boliviei condamnarea SUA, a căror agenţie de luptă antidrog DEA a fost expulzată din Bolivia în septembrie, de către Morales.

Strategia ONU împotriva drogurilor, un eşec total

Strategia împotriva drogurilor adoptată de ONU în 1998, pe zece ani şi implementată sub sloganul ”O lume fără droguri: putem reuşi!”, s-a dovedit un eşec total, în condiţiile în care, anul trecut, producţia de cocaină crescuse cu 20%, iar cea de heroină crescuse cu 120%. Reprezentanţii ONU vor avea o nouă reuniune la nivel înalt, astăzi şi mîine, la Viena, unde vor discuta despre implementarea obiectivelor strategice adoptate în cadrul Adunării Generale din urmă cu zece ani, UNGASS 1998, cînd îşi propuseseră să reducă la minimum, pînă în 2008, consumul şi producţia de droguri. Potrivit organizaţiilor nonguvernamentale care oferă servicii pentru consumatorii de droguri şi care monitorizează evoluţia acestui sector, politicile restrictive cu privire la regimul stupefiantelor nu numai că nu au avut succes, dar mai mult, au avut şi consecinţe neprevăzute. Astfel, printre cele mai grave efecte secundare ale convenţiei din 1998 se numără încălcarea drepturilor omului în cazul ţărilor unde consumul de droguri se pedepseşte cu moartea, abuzurile asupra consumatorilor forţaţi să facă tratamente, condamnarea a milioane de persoane pentru consum minor şi, mai ales, răspîndirea necontrolată a numeroase boli cronice cu mortalitate ridicată, cum ar fi hepatita C sau SIDA.

În acest context, organizaţiile şi asociaţiile din întreaga lume, grupate în Consorţiul Internaţional privind Politicile în Domeniul Drogurilor / International Drug Policy Consortium (IDPC), reţea compusă din 32 de ONG-uri care se ocupă de problemele asociate consumului de stupefiante, cer guvernelor să ţină cont de efectele pe care le-au avut politicile adoptate pînă acum şi să oprească războiul împotriva drogurilor. Astfel, guvernele ar trebui să dezincrimineze consumul de droguri, să înceteze eradicarea forţată a creşterii cocainei din regiunile cu o moştenire culturală în acest domeniu, să ofere formule pentru tratarea dependenţei şi să promoveze înscrierea voluntară în programele de tratament, să crească numărul programelor de reducere a riscurilor, cum ar fi oferirea de seringi şi de camere de injectare.