Preşedintele bulgar, Rosen Plevneliev, critică în mod vehement Rusia, pe care o prezintă ca pe ”un stat naţionalist şi agresiv”, într-un interviu pentru presa germană, publicat sâmbătă, cu o zi înaintea alegerilor parlamentare din cea mai săracă ţară a UE. ”Rusia este un stat naţionalist şi agresiv”, denunţă şeful statului bulgar, într-un interviu acordat cotidianului ”Frankfurter Allgemeine Zeitung” (FAZ). ”Rusia trebuie să înveţe să aibă parteneri, nu vasali şi supuşi”, continuă el, apreciind că ”preşedintele Vladimir Putin duce o politică din secolul al XIX-lea”, referindu-se la conflictul din Ucraina şi la tentativele Moscovei de a exercita o influenţă politică şi economică asupra Bulgariei, în opinia sa. ”Liderul rus afirmă că doborârea Zidului Berlinului şi dipariţia Uniunii Sovietice au fost o catastrofă, iar din aceasta rezultă o interpretare a istoriei care contrazice Europa şi valorile ei. În lumea preşedintelui Putin este în continuare ca în secolul al XIX-lea, când existau mari puteri şi o periferie care trebuia să se plieze”, continuă Plevneliev.

În Bulgaria, preşedintele are doar o funcţie onorifică. Potrivit Constituţiei, el reprezintă Bulgaria în relaţiile internaţionale, însă politica este stabilită de către Guvern.

ÎNAPOI LA URNE La aproximativ 18 luni după ce a fost îndepărtat de la putere prin manifestaţii de stradă, fostul premier bulgar Boiko Borisov se pregăteşte să obţină o victorie în alegerile parlamentare de duminică, într-o ţară care se confruntă cu dificultăţi importante. Nimic nu pare că s-a schimbat în cea mai săracă ţară din UE, care cumulează mai multe crize - o economie care stagnează, sărăcia şi corupţia - şi este afectată de o profundă instabilitate politică. Bulgaria are o previziune de creştere de 1,5%, în urmă faţă de media din Europa de Est, investiţiile străine au scăzut accentuat, în timp ce emigrarea în masă a tinerilor cu studii superioare continuă. Salariul mediu este de 400 de euro, iar o gospodărie din cinci trăieşte sub pragul sărăciei. Potrivit unui studiu recent, 69% dintre bulgari consideră insuportabilă situaţia în care se află naţiunea lor.

Boiko Borisov, în vârstă de 55 de ani, fost pompier şi gardă de corp, i-a guvernat deja pe cei 7,4 milioane de bulgari, din 2009 şi până în 2013, împreună cu partidul său de centru-dreapta GERB. Popularitatea sa, care are la bază imaginea unui om energic, s-a disipat rapid, după ce manifestaţii masive împotriva sărăciei şi corupţiei l-au obligat să demisioneze în februarie 2013. Echipa tehnocratului Plamen Oreşarski, instalată două luni mai târziu, susţinută de socialişti şi partidul minorităţii turce MDL, a fost blocată încă de la preluarea puterii de noi manifestaţii. Ea s-a prăbuşit în această vară. ”În absenţa unei alternative atrăgătoare, alegătorii vor vota duminică pentru răul cel mai mic”, consideră Vasil Tonşcev, directorul Institutului Sova Harris.

Boiko Borisov revine în prim-planul scenei politice în contextul în care reforme nepopulare în domeniile sănătăţii, educaţiei şi pensiilor par de neocolit. Iar o serie de provocări îl aşteaptă înainte de această etapă. Criza ucraineană ameninţă alimentarea cu gaze naturale ruseşti în această iarnă, în timp ce ţara nu are alternative pentru încălzire şi menţinerea în funcţiune a unor întreprinderi. UE a suspendat fonduri europene de sute de milioane de euro, din cauza unor nereguli în achiziţii publice. CCB, a patra bancă din ţară, este aproape în faliment, iar clienţii acesteia nu au putut să-şi retragă banii din iunie încoace. De asemenea, Bulgaria este depăşită de afluxul de refugiaţi sirieni dinspre Turcia. Borisov vorbeşte el însuşi despre ”lunile incredibil de dure care aşteaptă populația” şi avertizează că, ”în cazul în care luni, pe 6 octombrie, ţara nu va avea un guvern stabil, criza grecească va fi nimic în comparaţie cu ceea ce aşteaptă Bulgaria”.

Sondajele preconizează revenirea partidului GERB cu 34% din voturi şi 100 de deputaţi, urmat de socialişti (cu 53 până la 55 de mandate) şi MDL (între 44 şi 46 de aleşi). Majoritatea absolută este de 121 de mandate, iar Borisov va putea guverna doar într-o alianţă dificilă cu partide mici de dreapta. Joi dimineaţă, el a spus că ar putea să renunţe la formarea unui guvern, dacă nu obţine cel puţin 110 mandate de deputat, duminică. Oricare ar fi rezultatul scrutinului, politologul Antoni Galabov se teme că Bulgaria ar putea să aibă parte de încă cinci până la şapte ani de instabilitate politică. Părerea sa este împărtăşită la scară largă. Potrivit Institutului Alpha Research, şase bulgari din zece nu cred că viaţa lor va fi mai bună după scrutin.