Preşedintele Cehiei, Vaclav Klaus, a semnat, marţi, Tratatul de la Lisabona, menit să îmbunătăţească funcţionarea instituţiilor UE. Klaus, ultimul dintre cei 27 de lideri europeni care nu semnase încă acest document, a afirmat însă că are rezerve importante faţă de acest document. El a semnat Tratatul de la Lisabona după ce Curtea Constituţională cehă a decis marţi că acesta este conform cu legea fundamentală a ţării, condiţie necesară pentru ratificarea completă a documentului. Opozanţii cehi ai tratatului, care au sesizat Curtea Constituţională, i-au cerut acesteia să verifice dacă textul, redactat pe baza proiectului Constituţiei europene abandonat în 2005 şi care urmăreşte să permită UE o funcţionare mai eficientă, este în conformitate cu legea fundamentală a Cehiei.

Tratatul de la Lisabona trebuie să fie ratificat obligatoriu de toate ţările membre UE pentru a intra în vigoare. Vaclav Klaus a anunţat vineri că nu va mai pune nicio condiţie pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona, după ce liderii europeni au acceptat să acorde Cehiei derogarea pe care a solicitat-o. Similară celor deja acordate Marii Britanii şi Poloniei, această derogare vizează Carta drepturilor fundamentale, document ce figurează în anexa tratatului. Aceasta ar trebui să împiedice, potrivit lui Klaus, orice restituire de bunuri către cetăţenii germani din regiunea Sudeţilor, confiscate după cel de-al doilea război mondial.

La scurt timp de la semnarea Tratatului de către preşedintele ceh, preşedintele în exerciţiu al UE, premierul suedez, Fredrik Reinfeldt, a anunţat marţi că lansează consultările pentru desemnarea primului preşedinte al UE şi a ministrului său de Externe. Premierul suedez a adăugat că va anunţa cât de curând posibil organizarea unui summit extraordinar al şefilor de state şi guverne din cele 27 de ţări ale UE, pentru a desemna cele două personalităţi care vor reprezenta imaginea şi vocea Europei.