Preşedintele ceh, Vaclav Klaus, a confirmat vineri că vrea o derogare pentru ţara sa privitoare la Carta drepturilor fundamentale inclusă în Tratatul de la Lisabona, pentru a împiedica restituirea bunurilor germanilor sudeţi, confiscate după Al Doilea Război Mondial. Derogarea ar fi asemenea celor obţinute în 2007 de Marea Britanie şi Polonia. Decretele semnate în 1945-1946, de liderul cehoslovac de atunci, Edvard Benes, au servit drept bază juridică pentru confiscarea bunurilor şi expulzarea din Cehoslovacia, după al Doilea Război Mondial, a trei milioane de germani sudeţi, acuzaţi colectiv de colaborare cu regimul nazist. ”Am considerat mereu Tratatul ca o evoluţie negativă a UE, care va aprofunda problemele actuale ale Uniunii şi care va înrăutăţi poziţia ţării noastre, expunînd-o la noi riscuri”, a mai spus Klaus.

Preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, a subliniat, vineri, la Praga că orice nouă întîrziere în procesul de ratificare a Tratatului de la Lisabona ar costa scump UE şi cetăţenii săi. “Cererile suplimentare ale preşedintelui Klaus reprezintă un lucru pe care Cehia trebuie să-l rezolve singură, nu dorim să intervenim. Doar după lămurirea acestor revendicări la nivel naţional vom putea negocia o eventuală susţinere a solicitării preşedintelui ceh la nivelul celorlalte 26 de state membre UE”, a menţionat Jerzy Buzek, înainte de întrevederea cu liderul de la Praga.

După ce irlandezii au spus “da” la cel de-al doilea referendum organizat săptămîna trecută şi, înainte de semnarea de către preşedintele polonez, Lech Lech Kaczynski, aşteptată astăzi, viitorul Tratatului de la Lisabona se joacă la Praga. Preşedintele ceh, Vaclav Klaus, un eurosceptic virulent, trebuie să anunţe dacă va semna sau nu, după o decizie a Curţii Constituţionale. Instanţa de la Praga a fost recent sesizată de un grup de senatori liberali, care au cerut să se verifice dacă Tratatul este conform cu legea fundamentală a ţării.