Președintele Colegiului Psihologilor din România, Mihai Aniței, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru săvârșirea infracțiunilor de conflict de interese în formă continuată (trei acte materiale) și folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete. Potrivit unui comunicat al DNA, în contextul derulării proiectului "SCOP - specializarea consilierilor de orientare profesională", finanțat din fonduri europene și implementat de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă, în parteneriat cu Colegiul Psihologilor din România, Mihai Aniței, în calitatea sa de președinte al Colegiului Psihologilor din România, și-a atribuit și a încheiat două contracte cu el însuși, iar un altul cu soția sa. Procurorii susțin că decizia de atribuire și încheiere a contractelor a fost luată de Mihai Aniței în exercitarea atribuțiilor de reprezentant al Colegiului Psihologilor din România - entitate juridică de interes public, atribuții vizând activitatea psihologilor din domeniul privat sau public, stabilite prin Legea nr.213/2004 și care atrag calitatea de funcționar public în accepțiunea art.175 al.2 Cod penal. Concret, două contracte de prestări de servicii au fost încheiate pe o durată de un an (noiembrie 2010 — noiembrie 2011) de Mihai Aniței, în numele Colegiului Psihologilor din România, cu psihologul Mihai Aniței, având ca obiect prestarea de către acesta a 1.596 ore ca și coordonator tehnic în cadrul proiectului, respectiv 1.008 ore ca expert elaborare ghid deontologic pentru formarea formatorilor. Un alt contract de prestări servicii a fost încheiat de Mihai Aniței, în numele Colegiului Psihologilor din România, cu soția sa, de profesie psiholog, având ca obiect prestarea de activități supervizare consilieri de orientare profesională, pentru o durată de 672 ore. Anchetatorii arată că Mihai Aniței a obținut un folos pentru sine și pentru soția sa de 336.147 lei (din care 307.475 lei - sumă aferentă contractelor încheiate cu propria persoană și 28.672 lei - sumă aferentă contractului încheiat cu soția sa).

DNA precizează că valoarea contractelor era stabilită în funcție de numărul de ore, iar prețul convenit era un tarif orar brut.

Pentru a justifica sumele de bani primite în executarea celor două contracte de prestări de servicii pe care și le-a atribuit, în perioada noiembrie 2010 — ianuarie 2012, Mihai Aniței a prezentat Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă 28 de rapoarte ce conțineau date inexacte, nereale, cu privire la orele prestate ca expert, în condițiile în care aceste ore nu puteau efectiv, fizic, să fie prestate.

Astfel, însumând orele declarate ca fiind lucrate în cadrul proiectului SCOP cu celelalte ore pentru care Mihai Aniței era salarizat sau le presta benevol în alte activități (profesor universitar titular sau asociat la mai multe facultăți, angajat al unei firme, expert sau alte funcții în alte 5 proiecte finanțate din fonduri europene, președinte al Colegiului Psihologilor, activități de coordonare editorială și doctorate, participare la activități profesionale în țară și străinătate), reieșea că acesta lucrase peste 20 de ore într-o zi (inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică) sau chiar un număr de ore de muncă ce depășea durata unei zile.

În plus, activitățile desfășurate în cadrul proiectului nu erau datate și nici însoțite de documente care să precizeze și să justifice volumul orar zilnic sau săptămânal al muncii prestate și pentru care se solicita plata.

"A rezultat că inculpatul Aniței Mihai a încasat sume de bani din fonduri europene — FSE (Fondul Social European), fără prestarea orelor menționate în rapoarte, ceea ce a produs un prejudiciu din fonduri europene, în cuantum de 307.475 lei", mai afirmă sursa citată.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, partenerul principal în proiect, s-a constituit parte civilă în proces.

Procurorii au pus sechestru pe bunuri mobile și imobile ce aparțin lui Mihai Aniței, în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune, a confiscării speciale și pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare, până la concurența sumei de 336.147 lei.

Dosarul se va judeca la Tribunalul București, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Procurorii au beneficiat de sprijin din partea Departamentului de Luptă Antifraudă (DLAF).