Curtea Constituţională şi-a publicat, vineri, motivarea deciziei în cauza Norica Nicolai, arătînd că limitarea la o singură respingere a propunerii de ministru se justifică prin faptul că răspunderea pentru o altă nominalizare revine în exclusivitate premierului. \"În consecinţă, Curtea urmează să constate că în aplicarea articolului 85, alineatul 2, din Constituţie, preşedintele, neavînd drept de veto, poate să ceară primului-ministru o singură dată, motivat, să facă o nouă propunere de numire a altei persoane în funcţia de ministru\", se arată în decizia Curţii Constituţionale din 7 februarie, publicată, vineri, pe site-ul instituţiei. În soluţionarea conflictului juridic dintre preşedinte şi primul-ministru, Curtea arată că este obligată să dea textelor din Legea fundamentală o interpretare corespunzătoare, pentru a desprinde din litera acestora spiritul care guvernează această materie. Totodată, CC subliniază faptul că atribuţiile Curţii nu îi permit să examineze şi să soluţioneze conflicte de natură politică. Soluţionarea conflictelor politice revine partidelor, autorităţilor publice, inclusiv preşedintelui care trebuie să vegheze la respectarea Constituţiei, la buna funcţionare a autorităţilor publice şi să exercite funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. Potrivit Curţii, articolul 85, al.2, din Constituţie prevede că şeful statului revocă şi numeşte, la propunere premierului, pe unii membri ai Guvernului, interpretarea ad-litteram fiind că \"în acest caz preşedintele nu execută o hotărîre a Parlamentului, ci se află în situaţia de a decide el însuşi, la propunerea primului-ministru\". CC constată că acest înţeles al art. 85, al. 2, \"conţine premisele unui blocaj instituţional\", astfel că preşedintele poate să nu accepte propunerea primului-ministru pentru un post ministerial şi poate cere să facă o nouă propunere. În aceste condiţii, pot fi puse două probleme: de cîte ori are dreptul preşedintele să procedeze în acest mod şi dacă prim-ministrul este îndreptăţit să repete prima nominalizare, se arată în motivare. Legea fundamentală nu răspunde în mod explicit la aceste probleme, constată Curtea. În cazul în care dezacordul preşedintelui şi al prim-ministrului este ireductibil, aşa cum se prezintă situaţia în cauză de faţă, se creează un blocaj instituţional inadmisibil de natură să împiedice buna funcţionare a Guvernului. Printr-o decizie anterioară, numărul 356 din 5 aprilie 2007, pronunţată în soluţionarea altui conflict juridic de natură constituţională privind aplicarea art.85 alin. (2) din Constituţie, Curtea a statuat că preşedintele României poate să ceară prim-ministrului să facă o altă propunere pentru ocuparea unei funcţii de ministru rămasă vacantă şi a precizat că preşedintele nu are un drept de veto, excluzând astfel validitatea unui refuz nemotivat, arbitrar. În decizia din aprilie, CC se referea la refuzul prezidenţial de numire a ministrului de Externe Adrian Cioroianu, conflictul încetînd înainte de dezbaterile Curţii. În preambulul deciziei Curţii din 7 februarie, care face o cronologie a cazului Norica Nicolai, se menţionează şi argumentele şefului statului legate de mapa profesională a acesteia, comunicate Curţii în 30 ianuarie.