Ministerul georgian de Interne a anunţat ieri că trupele ruse din Abhazia au pătruns pe teritoriul georgian propriu-zis şi au înaintat 40 de kilometri, ajungînd în zona localităţii Senaki. Ministerul rus al Apărării a confirmat că trupele sale desfăşoară operaţiuni în apropiere de Senaki, în afara aşa-numitei zone de securitate instituită de-a lungul frontierei de facto dintre Abhazia şi restul Georgiei. Trupe ruse de menţinere a păcii au fost staţionate în Abhazia de la declararea independenţei acestui teritoriu în 1990. Preşedintele georgian şi ministrul de Externe francez au fost evacuaţi de urgenţă din Gori, în urma declanşării unui raid aerian. Cei doi demnitari sosiseră de puţin timp în oraşul georgian bombardat. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a declarat că ofensiva militară a Rusiei se apropie de final. La rîndul său, Georgia a semnat acordul de încetare a ostilităţilor propus de UE. Rusia nu recunoaşte armistiţiul semnat de Georgia, susţinînd că georgienii continuă luptele în teren. Documentul va fi prezentat şi Moscovei, de către preşedintele francez, Nicolas Sarkozy. De asemenea, preşedintele Franţei va merge şi în capitala georgiană Tbilisi, în cursul acestei zile. Capitala Osetiei de Sud, Ţhinvali, este sub controlul contingentului rus de menţinere a păcii, iar operaţiunea militară din Osetia de Sud este aproape de final, a anunţat preşedintele rus. Pierderile armatei ruse se ridică la 18 morţi, 52 de răniţi şi patru avioane doborîte. Pe de altă parte, Georgia a anunţat că Rusia a bombardat aeroportul internaţional din Tbilisi, periferia capitalei, oraşele Gori şi Poli. Luptele din Osetia de Sud s-au soldat cu moartea a 90 de georgieni şi a 2.000 de oseţi. Între timp, Rusia a lansat un ultimatum Georgiei, căreia i-a cerut să-şi retragă trupele din apropierea provinciei separatiste Abhazia. Georgia a respins ultimatumul. Reacţia Rusiei nu a întîrziat să apară: comandamentul rus a avertizat că toate navele şi avioanele de luptă georgiene din zona graniţei cu Abhazia vor fi distruse. Rusia şi Georgia şi-au suspendat legăturile maritime şi poştale. Bătălia se intensifică şi pe plan diplomatic. Pe fondul unui apel universal la încetarea imediată a focului şi decretarea unui armistiţiu, Moscova a fost ameninţată voalat şi de SUA şi de UE cu răcirea relaţiilor bilaterale, în cazul în care va continua intervenţia pe teritoriul georgian. Rusia a cerut ONU să-şi retragă observatorii din Abhazia.

Într-un discurs adresat naţiunii, în cursul zilei de ieri, preşedintele Georgiei, Mihail Saakaşvili, a declarat că Rusia ocupă mare parte din întregul teritoriu georgian. “Această provocare urmăreşte ocuparea Osetiei de Sud, Abhaziei iar apoi a întregii Georgii”, a declarat Saakaşvili, referindu-se la confruntările în care sunt implicate forţele georgiene şi cele ruse de mai multe zile. Totodată, preşedintele georgian a cerut ajutor comunităţii internaţionale, ieri seară, cînd, potrivit declaraţiilor sale, trupele ruseşti se aflau la 20 de kilometri distanţă de capitala Tbilisi.

Preşedintele Saakaşvili a fost, ieri, la Gori, însoţit de ministrul francez de Externe, Bernard Kouchner, fiind nevoie de transportarea ambilor într-o zonă sigură, după ce a fost sesizată iminenţa unui atac aerian rusesc. Ulterior, forţele ruse au ocupat oraşul georgian Gori, a anunţat un oficial georgian, după ce au avut loc violente confruntări între forţele georgiene şi cele ruseşti. Rusia a negat prezenţa trupelor sale în respectivul oraş. Gori este cel mai mare oraş georgian situat în apropierea Osetiei de Sud. Trupele ruse au făcut, luni, o incursiune şi în oraşul georgian Zugdidi, din apropierea republicii separatiste georgiene Abhazia, a afirmat un reporter norvegian aflat la faţa locului. “Am văzut trecînd camioane militare ruse. Am văzut sute de soldaţi. Este un amestec de soldaţi din armata regulată şi soldaţi din trupele care ar trebui să menţină pacea”, a spus el. Sosirea trupelor ruse la Zugdidi a fost precedată de retragerea observatorilor ONU. Reporterul, care a făcut aceste declaraţii prin telefon, a pus capăt în grabă legăturii, spunînd că trebuie să adăpostească. Ministrul georgian de Interne a anunţat că armata rusă a ocupat, pentru scurt timp, posturile de poliţie din oraşul Zugdidi, înainte de a se retrage fără violenţă. De altfel, deşi anterior Rusia anunţase că nu va pătrunde pe teritoriul Georgiei, în a doua parte a zilei de ieri, forţele ruseşti au recunoscut şi apropierea de oraşul Senaki, în afara aşa-numitei zone de securitate instituită de-a lungul frontierei de facto dintre Abhazia şi restul Georgiei.

“UE trebuie să avertizeze clar Rusia că legăturile sale cu blocul comunitar vor avea de suferit dacă aceasta îşi continuă operaţiunile militare în Georgia”, a declarat, luni, ambasadorul Georgiei la UE. Preşedintele georgian, Mihail Saakaşvili, a acuzat Rusia că încearcă să înlăture Guvernul de la Tbilisi, dat fiind că trupele ruseşti au pătruns în cele două regiuni separatiste georgiene, însă Moscova a declarat că nu are nicio intenţie de a invada. Ambasadorul Georgiei, Salome Samadaşvili, a declarat că este nevoie de un răspuns mai ferm din partea UE, care va convoca, mîine, o reuniune de urgenţă a miniştrilor europeni de Externe, pe marginea conflictului din Osetia de Sud. Salome Samadaşvili a declarat că Georgia plăteşte preţul pentru eşecul NATO de a fixa o dată de aderare a ţării sale la Alianţă. “Federaţia Rusă şi-a atins obiectivul de a împiedica extinderea NATO”, a declarat Samadaşvili. Rusia s-a opus cu vehemenţă aderării Georgiei la NATO. Ambasadorul georgian la UE, care la un moment dat a izbucnit în lacrimi şi a părăsit camera, a declarat că Georgia nu poate supravieţui singură. “Sperăm că vor fi adoptate măsuri de către comunitatea internaţională pentru a ne apăra statalitatea”, a declarat Salome Samadaşvili. “Fie găsim un mod pentru a găsi un răspuns, fie va trebui de asemenea să trăim cu decizia că ne vom confrunta cu o altă lume mîine”, a mărturisit Samadaşvili. “Situaţia se înrăutăţeşte mai repede decît timpul necesar pentru a găsi un răspuns potrivit, în timp ce noi vorbim, ruşii acţionează”, a declarat ea. Comisia Europeană a cerut, luni, Rusiei să înceteze imediat toate operaţiunile militare de pe teritoriul Georgiei iar NATO a acuzat Moscova de folosirea forţei excesive.

Atacurile Rusiei asupra Georgiei alarmează statele foste comuniste din Europa Centrală

Atacul Rusiei asupra Georgiei a alarmat statele foste comuniste din Europa Centrală, unele dintre acestea confruntîndu-se cu intervenţiile sîngeroase ale Moscovei de “restabilire a păcii”, în timpul Războiului Rece. Polonia şi statele baltice, foste comuniste, au prezentat, sîmbătă, o declaraţie prin care denunţă cu vehemenţă Moscova şi au solicitat partenerilor UE să adopte măsuri diplomatice decisive pentru a pune capăt conflictului. Tonul în majoritatea publicaţiilor a fost antirus, fiind însoţit de o senzaţie de satisfacţie că “Rusia şi-a arătat adevărata faţă”.

“După bombele care au căzut peste oraşele georgiene, speranţa pentru un vecin normal în est a fost distrusă”, comentează publicaţia poloneză “Dziennik”. “Cei care au avertizat că Rusia este un partener imprevizibil au avut dreptate. Rusia este condusă de ambiţii neoimperialiste şi nu ştie să îşi trateze vecinii, mai ales pe cei care au fost în sfera ei de influenţă, ca pe nişte parteneri”, adaugă publicaţia. Multe voci din Europa Centrală au respins argumentele Moscovei potrivit cărora ar încerca să restabilească pacea. “Rusia a aşteptat un pretext pentru a invada într-un mod similar intervenţiilor sovietice care urmăreau menţinerea controlului Moscovei asupra Europei Centrale după cel de-al doilea război mondial”, au declarat aceştia. “Practic este vorba de doctrina Putin”, a declarat Svante Cornell din cadrul Institutului pentru Politici de Securitate si Dezvoltare din Stockholm. “Restabilirea controlului Rusiei asupra fostei Uniuni Sovietice, indiferent de ce vor acele ţări, acesta este motivul pentru care confruntările din republica georgiană separatistă Osetia de Sud amintesc atît de mult de episoadele din Praga din 1968 şi Budapesta din 1956”, a conchis Svante Cornell.

Amintirile dominaţiei sovietice continuă să fie prezente în mintea liderilor regionali. Teama de a cădea din nou “în sfera de influenţă” a alimentat dorinţa acestora de a-şi aduce ţările în UE şi NATO, după destrămarea URSS din 1991. Anumiţi lideri au declarat că UE ar trebui să îşi revizuiască planurile unui parteneriat strategic cu Rusia, vital pentru livările de energie către UE. “Atacurile ruse împotriva Georgiei ne vor pune, fără îndoială, în faţa sarcinii de a revedea anumite aspecte ale cooperării actuale dintre UE şi Rusia”, a declarat preşedintele Estoniei, Toomas Ilves, Înaltului Reprezentant pentru Politică Externă al UE, Javier Solana.

G7 cere Rusiei să accepte un acord de încetare a focului cerut de Georgia

Miniştrii de Externe ai Celor şapte state cele mai industrializate din lume, G7, au solicitat, luni, Rusiei să accepte imediat un acord de încetare a focului cerut de Georgia în conflictul din Osetia de Sud, a declarat un oficial din cadrul Departamentului american de Stat. “Această conferinţă telefonică a G7 fusese organizată cu scopul de a spori presiunile diplomatice asupra Rusiei”, declarase anterior secretarul de Stat britanic din cadrul Ministerului de Externe, Jim Murphy. “S-a mers mult prea departe”, a declarat Murphy pentru postul de radio BBC Scoţia. “Există dispute teritoriale şi de autoritate în Osetia de Sud şi Abhazia, dar Rusia nu are nicio scuză pentru a bombarda în afara acestor zone. Rusia a extins conflictul într-un mod total inacceptabil”, a adăugat Murphy, precizînd că “ar fi total inacceptabil ca Rusia să încerce să destabilizeze Guvernul georgian”.

Vladimir Putin critică SUA pentru sprijinul acordat Georgiei

Premierul Rusiei, Vladimir Putin, a criticat vehement SUA, afirmînd că susţinerea Georgiei în conflictul din Osetia de Sud demonstrează o mentalitate tipică Războiului Rece. Putin a acuzat SUA că ajută Georgia să repatrieze trupele din Irak pentru a participa la operaţiunile din Osetia de Sud. “Este ruşinos că unii dintre partenerii noştri nu doar că nu ne ajută, dar ne şi obstrucţionează; mă refer la transferul de către SUA a unui contingent georgian din Irak în zona de conflict. Nivelul cinismului este uimitor, încercarea de transformare a albului în negru, a negrului în alb, transformarea în agresori a victimelor agresiunii şi atribuirea consecinţelor agresiunii victimelor”, a spus Vladimir Putin. Oficialii georgieni au confirmat revenirea celor aproximativ 2.000 de militari din Irak şi trimiterea lor imediată în Osetia de Sud. “Sigur că Rusia îşi va duce la un sfîrşit logic misiunea de pace. Vom depune eforturi pentru întreţinerea de relaţii cu toţi participanţii la acest conflict, inclusiv cu partea georgiană”, a dat asigurări actualul premier rus.

Moscova cere convocarea Consiliului NATO - Rusia în sesiune extraordinară

Moscova cere convocarea unei reuniuni extraordinare a Consiliului NATO – Rusia, pe tema situaţiei din Osetia de Sud, declară ambasadorul rus la Alianţa Nord-Atlantică, Dmitri Rogozin. “Marţi, cînd ministrul georgian de Externe vine la Bruxelles şi cînd probabil va fi convocat Consiliul NATO, Moscova va cere convocarea unei reuniuni extraordinare a Consiliului NATO – Rusia, pentru prezentarea argumentelor noastre şi a adevărului despre metodele regimului Saakaşvili şi despre măsurile trupelor de pace”, a afirmat, luni, Dmitri Rogozin. Un diplomat rus de rang înalt a acuzat, duminică, presa internaţională că tinde să aibă o atitudine pro-georgiană în prezentarea evenimentelor din Osetia de Sud.