Mihail Saakaşvili, căruia opoziţia îi cere de mai multe luni să demisioneze, a adresat, luni, un apel la dialog naţional şi a propus un set de reforme pentru a scoate ţara din impasul politic. Într-un discurs solemn susţinut în faţa Parlamentului de la Tbilissi, el a afirmat că ”singura modalitate de a face faţă provocărilor este deschiderea sistemului politic al ţării, angajamentul de a consolida instituţiile democratice şi o accelerare a procesului de reforme”. Opoziţia a organizat, de la începutul lunii aprilie, mai multe manifestaţii de amploare la care au participat în jur de 50.000 de persoane, dispersate fără menajamente. Aceasta îl acuză pe şeful statului de o derivă autoritară şi de faptul că a gestionat defectuos conflictul militar cu Rusia, din august 2008, care s-a soldat cu o înfrîngere usturătoare pentru Georgia. Mihail Saakaşvili a apreciat că în faţa ameninţărilor persistente din partea Rusiei şi a crizei economice mondiale, dialogul politic între guvern şi opoziţia din Georgia avansează într-un ritm prea lent. Pentru a face ca dialogul să progreseze, preşedintele a propus elaborarea unui nou cod electoral, alegeri locale anticipate şi alegerea prin sufragiu direct a primarilor în mai 2010, precum şi desemnarea şefului comisiei electorale naţionale prin acordul comun al partidului aflat la putere şi opoziţie. El a mai propus opoziţiei şi împărţirea controlului asupra mass-media audiovizuale publice, în următoarele luni şi o consultare naţională în august sau septembrie asupra priorităţilor pe care Guvernul trebuie să le pună în practică. Această declaraţie solemnă a lui Mihail Saakaşvili în faţa Parlamentului de la Tbilisi are loc cu cîteva zile înainte de vizita vicepreşedintelui american, Joe Biden, care a început luni, la Kiev, un turneu de susţinere a Ucrainei şi Georgiei, două foste republici sovietice conduse de preşedinţi pro-occidentali care au relaţii tensionate cu Rusia vecină.

Georgia speră ca SUA să se alăture eforturilor UE de monitorizare a frontierelor sale cu cele două regiuni separatiste, pentru reducerea riscului unor acţiuni agresive din partea acestora şi a Rusiei. Cei 246 de observatori ai UE în Georgia sînt civili neînarmaţi şi nu au dreptul să intre în regiunile separatiste, Osetia de Sud şi Abhazia, pe care trupele ruse le-au scos de sub controlul Kievului în urma unui scurt conflict, în august 2008. Cu toate acestea, secretarul Consiliului pentru Securitate Naţională al Georgiei, Eka Tkeşelaşvili, consideră că ”extinderea misiunii pentru a implica şi SUA în misiunea de monitorizare ar face ca orice acţiune a Rusiei în teritoriu să devină foarte costisitoare din punct de vedere politic pentru Moscova. Aceasta are capacitatea de a avea un impact concret. De fiecare dată este foarte greu de stabilit care sînt liniile roşii pe care Rusia le-ar putea respecta în final, întrucît anul trecut am văzut că aceasta a depăşit toate limitele pe care ni le-am putut imagina”. Problema va fi abordată în cursul întîlnirii vicepreşedintelui american, Joe Biden, cu liderii georgieni şi ucraineni. Decizia lasă însă foarte puţin loc pentru compromisuri, după ce OSCE şi ONU şi-au suspendat operaţiunile în cele două regiuni separatiste, ca urmare a presiunilor Moscovei.