Pe principiul „Mai bine mai târziu decât niciodată”, preşedintele instanţei supreme, Cristina Tarcea, a sesizat în sfârşit Parchetul General pentru a verifica dacă protocolul SRI-PG-ÎCCJ, recent desecretizat, a fost încheiat în condiţiile unor infracţiuni de fals, a confirmat, pentru Mediafax, magistratul. Reamintim că, imediat după desecretizarea protocolului între cele trei instituţii, fostul şef al Înaltei Curţi, Nicolae Popa, a declarat public că semnătura de pe respectivul document nu îi aparţine, el ieşind la pensie pe 1 septembrie, iar documentul fiind datat pe 2. Faptul este extrem de grav, chiar şi la nivel de discuţie însă, până recent, nimeni nu a adoptat nicio poziţie oficială.

Cristina Tarcea, a declarat, marţi, în cazul controverselor privind semnătura fostului şef ÎCCJ Nicolae Popa de pe protocolul ÎCCJ-PG-SRI, că i-a sugerat acestuia să sesizeze Parchetul, menţionând că dacă nu o va face Nicolae Popa, o va face ea. "Am studiat împreună documentele, ne-am uitat pe ele, a văzut şi dânsul cu atenţie protocolul şi, din câte mi-a spus, dânsul susţine că semnătura este a dânsului, că nu o contestă, dar că nu-şi aminteşte momentul şi dacă a semnat. Crede că nu l-a semnat şi probabil s-or fi folosit nişte manevre prin care a fost aplicată semnătura dumnealui pe protocol. O să vedem. I-am sugerat, mărturisesc, că, dacă aşa stau lucrurile, poate e cazul să facă o sesizare la Parchet. Am aşteptat momentul întâlnirii pentru că, mărturisesc, şi eu m-am gândit să fac o sesizare la Parchet. Dacă nu o să o facă dânsul, o să o fac eu. Să se facă lumină. Lucrurile sunt simple. Cu o expertiză se poate imediat afla dacă este sau nu semnătura persoanei în cauză", a declarat, marţi, Cristina Tarcea, la sediul instanţei supreme.

Actualul preşedinte al instanţei supreme a mai spus că există în arhivele instanţei documente semnate de Nicolae Popa după data de 1 septembrie, când acesta susţine că s-a pensionat. "I-am arătat. Sunt ordine obişnuite, uzuale, semnate în toată această perioadă, 2 septembrie 2009 - 14 septembrie 2009, iar ordinul semnat în 14 septembrie 2009 este ordinul prin care a fost împuternicită doamna vicepreşedinte de atunci, doamna Bărbulescu (Lidia Bărbulescu - n.r.), să exercite funcţia de preşedinte cu delegaţie al Înaltei Curţi. I l-am arătat, dânsul l-a văzut, şi mie mi-a spus că de iure a fost preşedinte până la 14 septembrie, dar de facto de la 1 septembrie, dânsul nu şi-a mai exercitat aceste prerogative", a mai declarat Cristina Tarcea.

Cristina Tarcea arată, în sesizarea depusă la Parchet, că s-a întâlnit pe 19 iunie 2018, la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu Nicolae Popa. "Domnul profesor mi-a relatat că semnătura de pe document îi aparţine, nu o contestă, dar că nu l-a semnat pentru că, începând cu data de 1 septembrie 2009 nu şi-a mai exercitat prerogativele de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. De asemenea, mi-a relatat că nu cunoaşte condiţiile în care a fost discutat sau negociat protocolul şi că nici nu a desemnat o persoană anume din cadrul instanţei supreme pentru a purta astfel de discuţii sau negocieri. Având în vedere faptul că împrejurările relatate conduc spre ideea că Protocolul de cooperare s-ar fi încheiat în condiţiile săvârşirii unor infracţiuni de fals, în temeiul dispoziţiilor art. 291 din Codul de procedură penală, vă transmit prezenta sesizare urmând ca, în urma verificărilor pe care le veţi efectua, să stabiliţi dacă există indicii că în cauză au fost săvârşite infracţiuni şi să apreciaţi dacă sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a vă sesiza din oficiu, conform art. 292 din Codul de procedură penală", se arată în textul sesizării depuse de preşedintele instanţei supreme la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Cristina Tarcea mai menţionează că în arhivele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu au fost găsite documente care să clarifice aspectele legate de circumstanţele încheierii protocolului şi "nici alte documente care să ateste tipul de acţiuni ce s-ar fi desfăşurat înainte şi după încheierea protocolului". "În urma verificării documentaţiei Biroului de Resurse Umane al Înaltei Curţi, am constatat că, prin ordinul nr. 172 din 16 septembrie 2009 al Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, au încetat raporturile de muncă ale fostului preşedinte al instanţei începând cu data de 14 septembrie 2009, acesta încasând drepturile băneşti cuvenite pentru o perioadă de 9 zile lucrătoare din luna septembrie 2009. Am mai constatat că în perioada 1 septembrie – 14 septembrie 2009 au fost emise mai multe ordine semnate de dl. preşedinte Nicolae Popa", conchide actualul preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.