Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că a cerut Guvernului o foaie de parcurs pentru a face din diaspora o prioritate naţională, cu scopul de a folosi potenţialul românilor din afara graniţelor, fie întorcându-se în ţară, fie reprezentând imaginea României în exterior.

Preşedintele a transmis duminică un mesaj cu ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni, care se sărbătoreşte în fiecare an, în ultima duminică a lunii mai.

"Știu că prin muncă, tenacitate, ambiție și curaj, voi, românii plecați în afara granițelor, aduceți valoare comunităților în care trăiți și faceți cinste României, în numeroase domenii. M-aş bucura ca experienţa pe care aţi dobândit-o în străinătate să poată fi pusă în slujba ţării noastre. În acest sens, am cerut deja Guvernului o Foaie de Parcurs pentru a face din Diaspora o «prioritate naţională» în mod real. Astfel, nu vom irosi potenţialul românilor de peste hotare, care pot contribui la dezvoltarea României, fie întorcându-se în ţară, fie reprezentând imaginea ei în lume", se arată în mesaj.

Şeful statului se referă şi la românii din Republica Moldova şi Bucovina de Nord, precizând că trebuie sprijiniţi pentru a-şi păstra identitatea.

"Pe unii români circumstanțe istorice nefericite i-au despărțit de țară și este datoria noastră să-i sprijinim pentru a-și păstra identitatea, tradițiile și cultura. Iar pe cei care au ales, pentru moment, să trăiască și muncească peste granițe trebuie să-i susținem pentru ca drepturile și libertățile să le fie apărate", spune Klaus Iohannis.

Preşedintele mai face apel la solidaritate şi responsabilitate: "Vă invit pe toţi, indiferent dacă trăiţi în ţară sau în afara ei, să fiţi «buni români», să construiți, să fiți uniți, să vă apărați valorile, pentru ca împreună, cu răbdare, să construim o altă Românie, așa cum ne-o dorim. La mulţi ani români, de aici sau de departe!"

Vineri, preşedintele s-a întâlnit, la Palatul Cotroceni, cu reprezentanţi ai românilor din străinatate veniți la Bucureşti cu ocazia Conferinţei „Excelență românească peste hotare”, organizată de către Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român şi Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi”.