Preşedintele Iranului, Mahmud Ahmadinejad, a început, ieri, o vizită de două zile în Irak, eveniment fără precedent în istoria contemporană a celor două state. Liderul de la Teheran a declarat că scopul vizitei sale îl constituie consolidarea relaţiilor iraniano-irakiene. Washingtonul îl acuză, însă, că ar intenţiona să destabilizeze Irakul şi să facă probleme SUA, care au, în această ţară, aproape 160.000 de militari. În pofida acordului de încetare a focului încheiat după războiul desfăşurat între anii 1980-1989, relaţiile iraniano-irakiene nu s-au normalizat pînă la căderea regimului lui Saddam Hussein. Actuala conducere irakiană este formată din liderii majorităţii irakiene şiite, dintre care mulţi au trăit în exil în Iran, în timpul regimului lui Saddam.
Ahmadinejad nu este singurul oaspete străin în Irak. Şeful Statului Major Interarme al SUA, amiralul Mike Mullen, s-a aflat, ieri, la Bagdad, într-o vizită neanunţată, în cursul căreia a avut întrevederi cu responsabili irakieni. Din păcate, oficialul american a primit o veste proastă la plecarea spre Irak. În luna februarie, cel puţin 633 de civili au murit în Irak, potrivit cifrelor furnizate de autorităţi, în creştere faţă de luna ianuarie, cînd s-au înregistrat peste 460 de victime. Creşterea se datorează în principal celor două atacuri, de la Bagdad şi din apropierea oraşului Karbala, soldate cu peste 150 de morţi. Conform agenţiei de presă Reuters, creşterea destul de importantă este totuşi cu mult sub numărul de victime civile înregistrat în februarie 2007, care s-a ridicat la 1.645 de persoane.
În acest context, fostul secretar american de Stat, Madeleine Albright, a declarat într-un interviu acordat revistei “Focus” că “războiul purtat din anul 2003 de SUA în Irak este cea mai mare catastrofă din politica externă a Washingtonului, mai rea decît Vietnamul. Înainte, cînd oamenii auzeau de America se gîndeau la eliberarea Europei de nazişti sau la planul Marshall. Astăzi, ei se gîndesc la Guantanamo şi Abu Ghraib. Fostul oficial al lui Bill Clinton, care a condus diplomaţia americană între anii 1997 şi 2001, a mai adăugat că “politica lui Bush a adus multe deservicii reputaţiei Americii şi democraţiei. Noi, americanii, trebuie să înţelegem că libertatea noastră, viaţa noastră şi securitatea naţiunii noastre depind de modul în care vedem lumea şi în care lumea ne vede pe noi”.