CONTRE ÎNTRE ŞEFI DE STAT De când a devenit Băsescu preşedinte, am tot auzit că poporul român îşi are preşedintele pe care îl merită. Părerea este împărtăşită şi de către mulţi politicieni, printre care se numără şi Ion Iliescu, un politician uns cu toate alifiile. Fostul şef de stat consideră că actualul preşedinte nu şi-a înţeles rolul de arbitru conferit de Constituţie, permiţându-şi acţiuni şi declaraţii „nepermise unui preşedinte civilizat”. Fostul preşedinte l-a criticat dur pe Traian Băsescu, spunând că mandatele sale au marcat o „anumită degradare a vieţii publice”, în locul unei evoluţii pozitive. „Chiar vorbeam cu foşti parteneri, foşti adversari politici din anii \'90, dar cu care am avut o relaţie, dialogul politic exista. Asta e misiunea şefului statului, de a fi factor de dialog. Ea a dispărut, în loc să avansăm”, a declarat Ion Iliescu. Mai mult, acesta a susţinut că nici Constituţia nu prevede rolul de preşedinte jucător, ci pe cel de preşedinte arbitru, iar Traian Băsescu ar trebui să se simtă obligat să respecte regulile jocului. În opinia sa, şeful statului a încălcat Constituţia chiar şi prin faptul că nu şi-a îndeplinit acest rol de arbitru, de factor de dialog şi comunicare între Putere şi Opoziţie. „Asta e logica democraţiei, altminteri se subminează acest principiu. Opoziţia nu trebuie tratată cu ostilitate. Preşedintele greşeşte, nu îşi înţelege rolul pe care Constituţia i-l oferă”, a conchis Ion Iliescu.

CINE DĂ PREMIERUL? Pe de altă parte, Ion Iliescu a mai apreciat comasarea alegerilor ca fiind o idee proastă atât pentru faptul că se complică lucrurile, cât şi pentru că „economiile sunt ridicole”. „Singurul calcul este că fraudarea va fi mai lesnicioasă şi am văzut şi la alegerile parţiale năravurile oamenilor, ale celor de la Putere”, a adăugat preşedintele de onoare al PSD. Întrebat dacă USL va iniţia procedura de suspendare a lui Băsescu în cazul în care nu i se va permite să dea premierul dacă obţine 50% plus 1 din voturi, Ion Iliescu a răspuns: „Este o problemă care se va discuta post-factum, după alegeri şi când avem situaţia raporturilor de reprezentare în Parlament”.