La primul contact cu o opoziţie mai fermă, preşedintele american face o serie de paşi înapoi în ceea ce priveşte legalizarea avortului. Barack Obama le-a cerut susţinătorilor şi opozanţilor avortului să găsească un teren de înţelegere, în cadrul discursului rostit la universitatea catolică Notre Dame din oraşul South Bend, din statul Indiana. În tot acest timp, sute de militanţi împotriva avortului au manifestat pe străzile din apropierea intrării în campus afişînd pancarte cu imagini cu fetuşi avortaţi şi denunţînd sprijinul lui Barack Obama pentru adepţii dreptului de a alege. Mai mulţi studenţi şi-au plasat un logo cu numele preşedintelui pe şepcile acestora, iar un student la arhitectură a afişat o machetă a Curţii Supreme dominată de un slogan împotriva avortului. Studenţii l-au aclamat pe preşedinte pe durata discursului, dar şi după. În cadrul ceremoniei, preşedintele a primit titlul de doctor honoris causa în Drept al acestei universităţi catolice, fondată în 1842.

Peste 360.000 de persoane au semnat o petiţie prin care au cerut conducerii universităţii să anuleze invitaţia. Unul din organizatorii protestelor pastorul Frank Pavone a evocat rezultatele unui sondaj Gallup potrivit căruia cetăţenii americani se definesc în proporţie de 51% drept opozanţi ai avortului faţă de 42% care susţin contrariul. Această controversă are loc în momentul în care preşedintele Obama urmează să se pronunţe asupra alegerii unui nou judecător pentru Curtea Supremă, a cărei poziţie cu privire la avort va fi urmărită îndeaproape. Potrivit unui sondaj realizat de Pew Center, 28% din credincioşii catolici intervievaţi au menţionat că preşedintele nu trebuia să fie invitat, în vreme ce 50% consideră că a fost un lucru bun.

Activitatea Curţii Supreme a SUA a fost în centurl atenţiei luni după ce a decis că directorul FBI şi oficialii administraţiei americane din acea vreme nu ar trebui să răspundă în faţa justiţiei pentru abateri în cazul arestărilor anti-tero după atentatele de la 11 septembrie 2001. Într-o decizie luată cu cinci voturi contra patru, cea mai înaltă jurisdicţie a SUA a anulat decizia Curţii de Apel federale din New York, care aprecia că Robert Mueller, directorul FBI, şi John Ashcroft, secretarul Justiţiei în 2001, erau, alături de alţi oficiali, pasibili de a fi judecaţi. Plîngerea fusese înaintată Curţii Supreme de către un pakistanez, Javaid Iqbal, arestat pentru încălcarea legii imigraţiei la puţin timp după 11 septembrie şi deţinut timp de cinci luni într-o închisoare de înaltă securitate, apoi expulzat în ţara sa de origine fără să fi fost vreodată acuzat. Javaid Iqbal a subliniat că a fost maltratat, închis 23 de ore din 24 într-o celulă de detenţie în care lumina era aprinsă tot timpul şi că a fost supus la percheziţii corporale repetate şi la hărţuiri. Acesta cerea recunoaşterea faptului că atitudinea şi declaraţiile oficialilor din poliţie şi justiţia federală după atentate au deschis calea arestărilor după criteriul înfăţişării şi a interogatoriilor brutale în cazul musulmanilor, în cadrul politicii anti-tero concepute de administraţia Bush. Această decizie dă o lovitură organizaţiilor de apărare a drepturilor omului şi foştilor deţinuţi care speră să vadă într-o zi înalţi oficiali ai administraţiei Bush aduşi în faţa justiţiei.