În faţa unor congresmeni reticenţi faţă de reformele sale, preşedintele Obama urma să prezinte ieri măsuri unilaterale în vederea relansării economice şi reducerii inegalităţilor, în discursul său anual despre Starea Uniunii. Aşteptat la Capitoliu la ora locală 21.00 (miercuri, 4.00, ora României), preşedintele SUA urma să reia una dintre temele sale predilecte, şi anume susţinerea clasei medii şi a celor care vor să acceadă în aceasta.

Discursul despre Starea Naţiunii este prevăzut la articolul 2, secţiunea a 3-a a Constituţiei, potrivit căruia preşedintele va informa Congresul, periodic, despre starea ţării. Discursul este susţinut în faţa celor 435 de membri ai Camerei Reprezentanţilor, 100 de senatori, membrilor Guvernului, judecătorilor Curţii Supreme şi comandanţilor armatei. Americani reprezentativi sau merituoşi au onoarea să se aşeze alături de Prima Doamnă în timp ce preşedintele pronunţă discursul. Michelle Obama a invitat anul acesta, între alţii, doi supravieţuitori ai atentatelor de la Boston şi pe primul baschetbalist din NBA care şi-a declarat public orientarea homosexuală, Jason Collins. Mary Barra, de la General Motors, a fost invitată, de asemenea.

REFORME AMBIŢIOASE La începutul celui de-al şaselea an de când se află la putere şi pe fondul unei ameliorări treptate a economiei, preşedintele democrat are în continuare obiective foarte ambiţioase, după cum a dat asigurări Jay Carney, un purtător de cuvânt al Casei Albe. Acesta a negat că Obama s-ar resemna la o agendă redusă, după ce anul 2013 a fost marcat de multiple eşecuri în domeniul legislativ, în privinţa circulaţiei armelor de foc, ajutorului acordat şomerilor sau reformării imigraţiei. Lansarea ratată a unui dispozitiv central în cadrul reformei asigurărilor pe caz de boală, o piesă centrală a bilanţului său social, a lăsat urme în sondaje, cota de încredere în preşedinte oscilând la un nivel de peste 40%. Însă Obama rămâne optimist şi este chiar entuziast, a declarat Carney, iar Casa Albă a prezentat anul 2014 drept „anul acţiunii”.

De la începutul lui 2011, Barack Obama se află în coabitare cu o Cameră a Reprezentanţilor în care sunt majoritari republicanii, un lucru care l-a împiedicat să opereze o reechilibrare a fiscalităţii, necesară, în opinia sa, în favoarea celor nevoiaşi. Disensiunile cu privire la încasări şi cheltuieli au atins paroxismul în luna octombrie, când administraţia a fost blocată timp de două săptămâni. De atunci, congresmenii au ajuns la un compromis în privinţa principalelor direcţii ale bugetului pe termen mediu, dar se profilează alte crize, precum cea a necesităţii unei ridicări a plafonului datoriei federale. Situaţia este complicată de faptul că numeroşi congresmeni sunt preocupaţi de viitorul lor personal. În luna noiembrie urmează să aibă loc alegeri, la jumătate de mandat, pentru toate mandatele din Camera Reprezentanţilor şi o treime din cele ale Senatului. În situaţia actuală, democraţii par să aibă puţine şanse să obţină majoritatea în Camera Inferioară.

În 2012, vizându-i pe republicani în plină campanie prezidenţială, Obama a adoptat deviza „nu putem să aşteptăm” dacă Legislativul nu acţionează. „Conştient de faptul că Legislativul refuză uneori să coopereze, preşedintele îşi va exercita autoritatea. Îşi va folosi stiloul şi telefonul pentru a avansa un program menit să îmbunătăţească şansele de reuşită ale americanilor”, declara Jay Carney. Însă acest exerciţiu va avea anumite limite, deoarece Constituţia americană defineşte un echilibru clar al puterilor. Numai Camera Reprezentanţilor are autoritatea să angajeze noi cheltuieli, de exemplu.