Preşedinţia siriană are de gând să contracareze opoziţia şi în mediul online. Aşa că şi-a deschis un cont pe Instagram, pe care a publicat fotografii cu Bashar al-Assad salutându-şi susţinătorii şi cu soţia sa, Asma, vizitând un spital. Preşedinţia utilizează deja reţelele de socializare YouTube, Facebook şi Twitter. Circa 70 de fotografii au fost publicate, începând de la 24 iulie, pe Instagram, o aplicaţie de împărtăşire de fotografii. Printre ele, una cu preşedintele al-Assad lucrând la birou şi una cu el salutând printr-un gest cu mâna o mulţime de susţinători. În alte fotografii apare soţia sa, Asma, discutând cu un grup de adolescenţi. În altele, ea apare ştergând lacrimile unui copil sau felicitând proaspeţi absolvenţi de facultate. Numeroase persoane au apreciat aceste fotografii. Într-un comentariu se poate citi chiar „Te iubim”. Evident, comentariile negative au fost şterse, un activist împotriva regimului scriind într-un mesaj postat pe Twitter: „Bashar al-Assad m-a blocat pe Instagram”.

Revolta faţă de regimul de la Damasc, izbucnită în martie 2011, este reprimată în sânge, provocând un război civil nedeclarat care pare să nu aibă, pentru moment, o soluţie. Violenţele s-au soldat cu peste 100.000 de morţi în cei aproape doi ani şi jumătate de conflict, potrivit ONU. Regimul de la Damasc se bucură de aliaţi puternici, precum Rusia şi Iranul. Regimul de la Teheran chiar a deschis o linie de credit de 3,6 miliarde de dolari la Damasc, pentru nevoile de petrol ale Siriei, afectată de un embargo internaţional, în schimbul dreptului de a investi în această ţară. Anterior, regimul de la Teheran mai deschisese deja două linii de credit de circa patru miliarde de dolari pentru a-şi ajuta aliatul. Sancţiuni au fost impuse de SUA, ţările arabe şi UE pentru a pedepsi regimul lui Bashar al-Assad. Impactul crizei este enorm asupra economiei. Investiţiile, turismul şi comerţul extern sunt aproape de zero, iar producţia petrolieră, importantă sursă de valută, a scăzut cu 95%.

În cadrul violenţelor din Siria nu se mai ştie nimic nici despre soarta a doi arhiepiscopi, răpiţi pe 22 aprilie de către atacatori înarmaţi. În pofida eforturilor făcute, nu se ştie nimic despre aceştia nici la 100 de zile de la dispariţia lor. Răpitorii nu şi-au anunţat revendicările şi nimeni nu şi-a asumat responsabilitatea pentru răpirea lor. Nu se ştie nici dacă cei doi mitropoliţi mai sunt în viaţă sau nu. Arhiepiscopul sirian iacobit Yohanna Ibrahim şi arhiepiscopul grec ortodox de Aleppo, Paul-Boulos Yazigi, fratele patriarhului Ioan al Antiohiei, care au avertizat în repetate rânduri asupra pericolului instaurării unei puteri islamice în Siria şi a legii Sharia, au fost răpiţi, la 22 aprilie, de un grup terorist armat în timp ce erau implicaţi în operaţiuni umanitare în satul Kafr Dael din provincia Aleppo. În atac, diaconul care conducea maşina în care se aflau cei doi ierarhi a fost ucis. Reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe din lume, reuniţi recent la Moscova, cu ocazia ceremoniilor dedicate împlinirii a 1.025 de ani de la creştinarea Rusiei Kievene, au solicitat, într-o declaraţie adoptată cu această ocazie, eliberarea neîntârziată a celor doi ierarhi, exprimându-şi totodată solidaritatea cu patriarhul Ioan al Antiohiei. Răpirea celor doi ierarhi este o confirmare dramatică a circumstanţelor tragice pe care le trăieşte comunitatea creştină din Siria, una dintre cele mai vechi din lume, ameninţată de grupări rebele care îi consideră pe preoţi colaboratori ai regimului preşedintelui Bashar al-Assad.