Preşedinţie europeană dificilă pentru Cehia

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Preşedinţie europeană dificilă pentru Cehia

Externe 13 Decembrie 2008 / 00:00 471 accesări

Preşedinţia cehă a UE, care va începe în ianuarie 2009, se anunţă agitată, Karel Schwarzenberg, ministrul Afacerilor Externe ceh, nefiind foarte apreciat în anturajul preşedintelui eurosceptic Vaclav Klaus, din cauza înclinaţiilor sale cosmopolite, comentează ”Le Monde”. Partidul Ecologist, aflat la putere într-o coaliţie cu liberalii şi creştin-democraţii, este cel care a ales să-i încredinţeze portofoliul Afacerilor Externe senatorului şi prinţului Karel Schwarzenberg, datorită relaţiilor sale la nivel internaţional. În vîrstă de 61 de ani, acesta a trecut prin experienţa Acordurilor de la Munchen, a nazismului, comunismului, exilului în Austria şi a revenirii în ţară, precum şi prin experienţa divizării Cehoslovaciei. Preşedintele ceh a considerat, la început, nepotrivită alegerea prinţului pentru Ministerul de Externe, punînd la îndoială loialitatea civică a lui Schwarzenberg, din cauza numelui său german, a lungii perioade de exil în Austria, precum şi a suspiciunii că apără interesele străinătăţii. ”Schwarzenberg nu vorbeşte bine limba cehă”, se subliniază cu plăcere în anturajul lui Vaclav Klaus.

Mica republică cehă are un preşedinte ultraliberal şi eurosceptic, Vaclav Klaus şi un prim-ministru la fel de ultraliberal, Mirek Topolanek, mai înclinat către negociere, dar adversarul personal al preşedintelui, ceea ce prevesteşte o perioadă agitată în timpul preşedinţiei Cehiei la UE. Vaclav Klaus şi-a schimbat însă parţial părerea despre Schwarzenberg, după ce a constatat că ministrul a apărat interesele nucleare cehe de la frontiera cu Austria, într-un diferend de durată cu această ţară. Aristocraţia, în mare parte străină şi desconsiderată în timpul comunismului, nu a avut parte niciodată de aprecieri favorabile în ţara natală a lui Schwarzenberg. ”Faptul că un aristocrat a fost ales senator şi a devenit ministru este un eveniment, un punct de reper în istoria noastră”, comentează Petr Pithart, fost disident şi vicepreşedinte al Senatului.



12