APEL LA TRANSPARENŢĂ Scandalul programului SUA de supraveghere a comunicaţiilor se nuanţează, odată cu un apel al marilor companii care furnizează acces la internet, programe sau reţelele de socializare de a face publică documentaţia care în mod repetat le-a fost trimisă de oficialii americani, pentru a-i determina să obţină acces la informaţii. Marile companii încearcă să se disculpe şi să arate presiunea la care au fost supuse. Microsoft şi Twitter s-au alăturat apelurilor făcute deja de Google şi Facebook pentru desecretizarea cererilor făcute de Agenţia Naţională pentru Securitate (NSA) pentru a colecta informaţii în care s-a invocat controversatul Act pentru Supravegherea Străinilor (Fisa). Uniunea Americană pentru Libertăţile Civile a anunţat, la rândul său, că va demara un proces împotriva procedurii prin care sunt colectate datele clienţilor companiei de telefonie mobilă Verizon, procedură despre care s-a aflat în contextul deconspirării programului de supraveghere a comunicaţiilor.

Autorităţile americane încearcă să înţeleagă cum a putut un subcontractor în domeniul informatic să pună mâna pe documente strict secrete, la care are acces un număr redus de persoane. Dezvăluirile lui Edward Snowden, fost consultant în domeniul informaţiilor, despre supravegherea pe internet efectuată de NSA, includ trimiteri la Fisa, ale cărui prevederi sunt secrete de peste 30 de ani. Sub 100 de persoane ştiu, teoretic, ce prevederi are Fisa. ”De ce a avut acces la bijuteriile coroanei?”, este una dintre întrebările la care oficialii americani vor să afle răspunsul, în contextul în care Edward Snowden nu are nici diplomă universitară, nici vreo formare avansată în domeniul informaţiilor. Largul evantai de informaţii dezvăluite de Edward Snowden despre diverse programe NSA sugerează că şi-ar fi depăşit drepturile de acces la dosare clasificate.

PROFIL NEOBIŞNUIT Cazul lui Edward Snowden este diferit de cel al lui Bradley Manning, militarul american judecat în prezent pentru colaborare cu inamicul, după ce a publicat mii de dosare clasificate. Acest analist de informaţii în Irak avea autorizaţia să navigheze într-un adevărat ocean de telegrame diplomatice strict secrete şi de rapoarte ale serviciilor militare de informaţii, pe care le-a furnizat site-ului WikiLeaks. Spre deosebire de el, Edward Snowden nu era un analist de informaţii, ci era însărcinat să asigure mentenanţa reţelei. Însă el vedea şi documentele care erau transmise. Edward Snowden are un profil neobişnuit pentru NSA, din cauza lipsei sale de formare. Agenţia angajează, în general, tehnicieni înalt calificaţi şi îi alege doar pe cei mai buni candidaţi provenind din armată.

Serviciile de informaţii sunt supuse unui tir continuu, între necesitatea protecţiei informaţiilor lor şi solicitările de transparenţă. În urma atentatelor din septembrie 2001, congresmenii au criticat deschis serviciile de spionaj, pentru eşecul în a realiza legăturile ce ar fi permis împiedicarea catastrofei. În acest context, cazul Snowden ar putea, încă o dată, să determine serviciile de informaţii să revadă modul în care gestionează confidenţialitatea documentelor sale. Ultimele dezvăluiri vor antrena, inevitabil, revizuirea globală a securităţii cibernetice la nivelul serviciilor de informaţii şi al controlului angajaţilor şi în mod special al subcontractorilor.

EFECTE SECUNDARE Vânzările romanului ”1984”, de George Orwell, care descrie un imaginar stat totalitar, au explodat pe site-ul Amazon.com, după ce Edward Snowden a dezvăluit informaţii despre un program secret care permite Guvernului american să colecteze date personale din activităţile online ale utilizatorilor. O ediţie a acestei cărţi, care a fost publicată pentru prima dată în 1949, a urcat pe locul al treilea în topul Movers & Shakers de pe site-ul Amazon, care reflectă cele mai spectaculoase creşteri în domeniul vânzărilor de carte în 24 de ore. Romanul ”1984” a ajuns pe locul 100 în topul vânzărilor de pe Amazon, după ce se aflase marţi pe locul 11.855. Romanul lui George Orwell portretizează o societate distopică, în care oamenii sunt supravegheaţi prin intermediul unor ecrane de televiziune şi conduşi de un lider care îşi spune Big Brother. Actualul program guvernamental american, cunoscut sub numele de cod PRISM, îşi are originea în eforturile de supraveghere electronică a populaţiei, fără mandat, depuse în timpul administraţiei Bush şi revizuite în mandatul lui Barack Obama.