Germania este dispusă să accelereze naşterea fondului de ajutor financiar permanent al zonei euro, prevăzut să înceapă să funcţioneze la jumătatea anului 2013, a declarat sâmbătă, la Washington, ministrul german de Finanţe Wolfgang Schauble. Liderii europeni au decis în toamna lui 2010 să creeze Mecanismul european de stabilitate (MES), menit să înlocuiască începând de la jumătatea lui 2013 Instrumentul european de stabilitate financiară (EFSF), conceput în primăvara aceluiaşi an pentru o perioadă de trei ani, în siajul crizei din Grecia. Acest fond permanent prevede implicarea creditorilor privaţi în caz de susţinere financiară a unor state din a căror datorie deţin anumite cote. Întrebat despre această posibilitate, ministrul spaniol al Economiei, Elena Salgado, şi-a exprimat la rândul său deschiderea. Oficialul german a adresat un apel la ceilalţi membri ai zonei euro să adopte rapid acordul din 21 iulie, care prevede un nou plan de ajutor pentru Grecia şi o întărire a EFSF.

Cele 187 de state membre ale FMI au promis, ieri, o acţiune colectivă pentru restabilirea încrederii şi a stabilităţii financiare şi pentru resuscitarea creşterii mondiale. „Am convenit să acţionăm de o manieră hotărâtă pentru atacarea pericolelor cu care se confruntă economia mondială”, s-a mai convenit la finalul Comitetului monetar internaţional şi financiar (CMFI), organism ce defineşte orientările politice ale FMI. Aceste pericole cuprind riscurile legate de datoria publică, fragilitatea sistemului financiar, slăbirea creşterii economice şi un şomaj ridicat. În ultimele săptămâni, europenii şi americanii s-au pus de acord asupra unui număr mic de probleme, în timp ce panica creştea pe pieţele financiare. Vorbind în numele UE, comisarul pentru afaceri economice Olli Rehn a recomandat diferenţierea statelor din zona euro în funcţie de profunzimea problemei lor. Acest discurs nu mulţumeşte administraţia de la Washington, care insistă ca Zona Euro să găsească o soluţie definitivă la problemele regiunii. În replică, Christine Lagarde, director general al FMI, specialist european ce inspiră încredere SUA, a fadresat un apel pentru stabilirea unui diagnostic comun.

Sunt tot mai multe presiuni asupra Greciei. Guvernul elen a evocat ieri posibilitatea de a adopta noi măsuri de austeritate în completarea politicii de economii drastice pentru a evita intrarea ţării în incapacitate de plată. Guvernul de la Atena a anunţat deja reducerea pensiilor, un nou impozit imobiliar şi concedierea a 30.000 de funcţionari. Aceste măsuri trebuie aprobate de Parlament, cel mai probabil la sfârşitul lunii octombrie sau începutul lui noiembrie, într-o dezbatere care se anunţă dificilă întrucât împotriva lor s-au declarat inclusiv deputaţii partidului guvernamental Pasok. De aprobarea acestor măsuri de austeritate depinde acordarea tranşei de opt miliarde de euro de la UE şi FMI.