Un moment de cotitură. Preţul electricităţii în Europa a crescut după ce cancelarul german, Angela Merkel, a anunţat, marţi, închiderea imediată a tuturor reactoarelor puse în funcţiune în Germania, înainte de sfârşitul anului 1980, şapte în total. Oprirea va dura trei luni, timp necesar pentru verificarea securităţii la centralele nucleare din ţară. Restul reactoarelor vor continua să funcţioneze normal. ”Dezastrul nuclear din Japonia este un punct de cotitură în istoria tehnologiei”, a afirmat Angela Merkel, deşi anul trecut a extins durata de viaţă a centralelor nucleare din Germania, de la 2022 la 2036, după negocieri cu companiile de utilităţi. Decizia Germaniei este cel mai clar semn că Europa regândeşte profund rolul energiei nucleare.

Diplomatul veteran nipon Nobuo Tanaka, şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie, a apreciat că accidentul de la centrala Fukushima riscă să întârzie dezvoltarea energiei nucleare în lume şi să complice astfel şi mai mult lupta împotriva schimbărilor climatice. Nobuo Tanaka a admis că energia nucleară ar putea să nu aibă în viitor un rol atât de mare cum s-a estimat anterior.

Costul electricităţii în Germania, valoarea europeană de referinţă, a crescut imediat, deoarece companiile de utilităţi vor cheltui probabil mai mult pe gaze naturale şi cărbune pentru a compensa închiderea celor şapte centrale nucleare. Costul de bază al energiei, cea furnizată permanent la reţea, cu livrare în luna aprilie în Germania, a urcat cu 17,9%, ajungând la valoarea record de 64,25 euro pe megawatt pe oră. Este cel mai semnificativ avans înregistrat într-o zi, din 2003. Pentru o lună înainte, preţul a crescut cu 27,9%, de la cutremurul de vineri din Japonia. Aceste creşteri zilnice sunt imense şi vor afecta pieţele din întreaga Europă. Şi pe alte pieţe europene a crescut preţul energiei, inclusiv în Franţa şi Spania.

Măsuri de prevedere. Autorităţile române susţin că reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă sunt construcţii sigure însă, pe fondul evenimentelor din Japonia şi al analizelor ce vor fi făcute la nivel european, pe viitor se vor impune dispoziţii mai stricte privind siguranţa centralelor. Însă, în acest moment, în România nu se impun măsuri suplimentare de siguranţă, precizează autorităţile.

Nu numai Germania îşi reconsideră poziţia faţă de energia nucleară. Pe rând, Spania, Franţa şi Belgia au anunţat că vor face verificări de securitate la toate centralele lor nucleare. Autorităţile spaniole au anunţat că nu vor revizui, deocamdată, politica energetică şi au dat asigurări că centralele nucleare din ţară sunt sigure. Ecologiştii spanioli cer închiderea centrale Garona din nordul ţării, a cărei durată estimată de viaţă ar fi trebuit să expire anul acesta, dar a fost prelungită până în 2013. Şi partidele de extremă-stânga au solicitat premierului Jose Luis Rodriguez Zapatero să închidă treptat centralele atomice din ţară, aşa cum a promis iniţial. 20% din energia consumată în Spania provine de la cele opt centrale nucleară din ţară.

Franţa îşi va verifica reactoarele nucleare, iar preşedintele Nicolas Sarkozy a anunţat şi că va convoca o reuniune specială a G20, pentru a discuta despre sectorul energetic, în urma evenimentelor din Japonia. Franţa deţine în prezent preşedinţia G20. Oficialii de la Paris acoperă 75% din consumul său prin energie nucleară. În Franţa există 19 centrale şi 58 de reactoare atomice. Şi Comitetul ministerial din Belgia a decis efectuarea de teste de rezistenţă pentru a verifica securitatea centralelor nucleare. Belgienii au decis ca verificările să fie efectuate de experţi internaţionali independenţi, în baza unei metodologii europene. Rezultatele vor fi cunoscute spre sfârşitul anului şi vor fi făcute publice.