Înfiinţarea unui fond de contribuţii pentru dezafectarea unităţilor nuclearoelectrice şi depozitarea deşeurilor radioactive ar creşte considerabil preţului energiei electrice. Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF) este autorul acestui proiect, iar Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, va fi obligată, potrivit unui proiect de Hotărîre de Guvern elaborat de MEF, să contribuie la viitorul fond prin două tipuri de contribuţii anuale. Un tip de contribuţie este destinat dezafectării unităţilor nucleare, iar celălalt vizează depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive. Pentru fiecare MWh din producţia estimată a anului următor, Nuclearelectrica va plăti 1,4 euro pentru depozitarea deşeurilor şi 0,60 euro pentru dezafectarea unităţilor de producţie. În plus, micii producători, respectiv institutele de cercetare, spitalele şi unele companii din industrie, vor plăti, separat, pentru depozitarea deşeurilor radioactive proprii. Conform proiectului, contribuţiile pentru dezafectare se vor plăti pe durata de viaţă proiectată a unităţilor nuclearoelectrice, iar cele pentru depozitarea definitivă a deşeurilor doar pe durata de exploatare a unităţilor. Nuclearelectrica va putea să solicite Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) să recunoască cheltuielile cu aceste operaţiuni în tarife. „ANRE va analiza influenţa prezentei Hotărîri de Guvern asupra preţului energiei electrice, în sensul creşterii tarifului reglementat, în baza documentelor de justificare a costurilor de producţie care vor include şi cuantumul contribuţiilor (la fondul pentru dezafectarea unităţilor nuclearoelectrice şi depozitarea deşeurilor - n.r.)”, se menţionează în nota de fundamentare a proiectului supus dezbaterii publice. Banii vor ajunge în conturile deschise de Agenţia Naţională pentru Deşeuri Radioactive. MEF precizează că actul normativ răspunde solicitărilor potenţialilor investitori la Unităţile 3 şi 4 ale Centralei de la Cernavodă, care, conform oficialilor instituţiei, reclamau lipsa prevederilor legale privind obligaţiile financiare în legătură cu dezafectarea şi gospodărirea deşeurilor radioactive. Centrala de la Cernavodă a fost proiectată pentru cinci reactoare cu tehnologie canadiană, de tip CANDU, cu aprox. 700 MWh fiecare şi funcţionează în prezent cu un singur reactor la capacitatea maximă, cel de-al doilea grup fiind conectat, marţi (7 august 2007 - n.r.), la sistemul energetic naţional. Din luna octombrie, cele două unităţi vor asigura circa 18% din consumul naţional de energie. Pentru Unităţile 3 şi 4, autorităţile aşteaptă, pînă la 25 octombrie, oferte din partea investitorilor interesaţi.