Promovarea medicamentelor generice, accesul categoriilor vulnerabile de pacienţi la acestea şi informarea în ce priveşte preţurile corecte sunt cele trei direcţii pe care ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolaescu, doreşte să le abordeze în cadrul reformei sistemului sanitar. El a declarat, ieri, că se doreşte ca, începând cu viitorul contract-cadru cu Casa de Asigurări de Sănătate, pe reţete să fie introdusă o formulă prin care pacientul să fie informat care este medicamentul care dă preţul de referinţă. „Suntem convinşi că este bine să crească volumul de vânzări şi de desfacere de medicamente generice, din cel puţin două considerente. În primul rând, ne interesează ca cetăţeanul să aibă un acces cât mai mare la medicamente. Cetăţenii români nu sunt bogaţi, cetăţenii români, în cea mai mare parte, cei care au nevoie de medicamente sunt bătrâni sau copii, cei mai vulnerabili din punct de vedere al veniturilor. Cu cât vom avea mai multe generice la dispoziţie, cu atât accesul lor va creşte“, a spus ministrul Eugen Nicolăescu, la Forumul Internaţional de Sănătate organizat de Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). Cel de-al doilea argument este, potrivit ministrului, că „fondurile publice vor fi mai îndestulătoare“ şi „vor ajunge la cât mai mulţi“ cu cât va fi mai promovată vânzarea de medicamente generice. Nicolăescu a enumerat trei obiective urmărite prin parteneriatul semnat de Ministerul Sănătăţii şi APMGR, începând cu stabilirea preţului medicamentului generic, pentru care ar trebui găsită cea mai bună formulă într-o lună, două. Cel de-al doilea obiectiv este revizuirea modului de calculare a taxei clawback. „Este o mare problemă că un medicament ieftin, care, din păcate, scade, dacă ne uităm la involuţia din 2006 până în prezent, de fapt este impozitat cu această taxă, ca orice medicament, care creşte ca pondere“, a spus Nicolăescu, apreciind că este obligatoriu ca această situaţie „absurdă“ să fie corectată „într-un termen foarte scurt“, şi anume până la sfârşitul anului. În ceea ce priveşte cel de-al treilea obiectiv, ministrul a precizat că este vorba despre un angajament asumat public, ce se regăseşte în planul de măsuri negociate cu FMI. „Începând cu viitorul contract-cadru cu casa de asigurări, pe reţete se va scrie obligatoriu o formulă prin care cetăţeanul să fie informat de medicamentul care dă preţul de referinţă, şi acesta de multe ori este genericul. În felul acesta, cetăţeanul va fi informat, va şti care sunt medicamentele comerciale pe substanţa comună şi, în cunoştinţă de cauză, va putea opta pentru acel medicament pe care îl poate achiziţiona“, a declarat Nicolăescu.

SOLUŢII ŞI ECONOMII Mai mult decât atât, rata de penetrare a medicamentelor generice în România este de doar 24%, faţă de 55% în Polonia, producătorii locali estimând că încurajarea prescrierii de astfel de produse ar aduce economii de 100 milioane de euro la cheltuielile statului şi pacienţilor cu medicamentele. „Industria producătoare de medicamente generice poate contribui substanţial la reducerea costurilor sistemului de sănătate publică şi, implicit, la creşterea accesului la tratament al pacienţilor. Multe dintre statele europene cu sisteme de sănătate sustenabile au adoptat deja măsuri concrete de încurajare a consumului de medicamente generice, cu rezultate optime pentru pacienţi şi buget“, a declarat şi Dragoş Damian, preşedintele APMGR. Directorul general al producătorului Zentiva România, Simona Cocoş, a dat ca exemplu economiile realizate în cazul tratamentului osteoporozei. „Dacă un pacient se tratează pentru osteoporoză cu medicamente generice, economiseşte 1.000 lei pe an, cât este o pensie“, a arătat Cocoş. Potrivit APMGR, pentru ca ele să fie disponibile pe piaţă, medicamentele generice trebuie să depăşească bariere impuse de reglementări, dar şi cele investiţionale, care afectează producătorii de profil. Printre soluţiile propuse de APMGR se numără prescrierea medicamentelor pe baza denumirii comune internaţionale (DCI), cu posibilitatea ca medicul să specifice o marcă, combinată cu o ţintă valorică pentru prescrierea de generice, eliberarea obligatorie de generice la nivelul farmaciilor pentru reţetele DCI, monitorizarea prescrierilor, accelerarea procesului de înregistrare pe piaţă a medicamentelor generice, modificarea taxei clawback şi stimularea investiţiilor în industria producătoare de medicamente generice. În ceea ce priveşte stimularea investiţiilor, asociaţia propune introducerea temporară a unei garanţii de preţ pentru investiţiile realizate de producătorii locali în modernizarea tehnologiilor şi clarificarea legislaţiei care reglementează stimulentele pentru cercetare şi dezvoltare. În ceea ce priveşte preţurile, APMGR vrea eliminarea mecanismului de calcul raportat la preţul medicamentului original. „Preţul medicamentului generic este de 65% din al celui original. Dacă medicamentul original se ieftineşte, trebuie redus şi preţul genericului şi poate ajunge la un nivel la care nu mai poate fi fabricat şi dispare de piaţă“, a explicat Damian.

În cifre, industria farmaceutică românească înseamnă peste 20 de fabrici, care produc 1.500 de medicamente generice, cu vânzări anuale de 650 milioane euro pe piaţa locală şi circa 200 milioane euro la export.