Considerată un capitol important încă din startul negocierilor de preaderare la Uniunea Europeană, mai ales că pe parcursul ultimilor ani românii au invadat statele occidentale în căutarea unui trai mai bun, piaţa autohtonă a muncii este departe de aşteptările oficialilor de la Bruxelles. Costurile ridicate în privinţa forţei de muncă şi politica fiscală excesivă determină tot mai mulţi angajatori autohtoni să promoveze munca la "negru" ca unica modalitate de adaptare la mediul concurenţial tot mai puternic. La aceasta se adaugă lacunele legislative care au transformat România într-o ţară care colcăie de angajatori "încurajaţi" chiar de stat să încalce normele de drept, fapt demonstrat şi de statisticile Mnisterului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. Potrivit conducerii instituţiei, pe lîngă cele peste trei milioane de salariaţi cu acte în regulă, economia subterană a atras deja peste 1,3 milioane români care lucrează în prezent "la negru", în mizerie şi fără forme condiţii minime de securitate în muncă. Mai grav este că încălcarea legii cu bună ştiinţă a devenit o formă mascată de protejare a afacerilor, mai ales că integrarea europeană înseamnă înainte de toate supravieţuirea firmelor care se vor adapta noilor realităţi şi vor oferi doar servicii calitative, însă nu de puţine ori salariaţii nu cunosc faptul că legea îi protejează împotriva abuzurilor patronilor. Printre numeroasele modificări aduse Codului Muncii, transpuse în practică chiar de luna viitoare, se numără şi înăsprirea amenzilor pentru munca "la negru" în vederea descurajării fenomenului.

Astfel, de la 1 octombrie, angajatorii prinşi "cu musca pe căciulă" vor fi amendaţi cu cîte 20 de milioane de lei vechi pentru fiecare salariat, sancţiunile putînd ajunge chiar şi la 100 milioane de lei vechi, în funcţie de situaţie. Potrivit noilor prevederi legale, în situaţiile în care angajatorii vor fi depistaţi cu pînă la 30 de salariaţi fără forme legale, valoarea amenzilor se va cumula pînă cînd ar atinge plafonul de 600 de milioane de lei, dar pot fi şi mai mari dacă angajaţii "la negru" sînt mai mulţi. În ceea ce priveşte angajarea minorilor în diverse activităţi, practică interzisă cu desăvărşire, dar transformată într-o adevărată mină de aur pentru numeroşii angajatori puşi pe infracţiuni, legea prevedea doar amenzi simbolice pentru faptele patronilor. Nu şi acum cînd legislaţia muncii a devenit mult mai riguroasă. "De luna viitoare, aceste fapte vor fi considerate infracţiuni şi vor fi pedepsite cu închisoarea de pînă la trei ani. Situaţia este asemănătoare şi în cazul agenţilor economici care pe parcursul unui an sînt sancţionaţi pentru angajarea ilegală a salariaţilor, fapta fiind considerată infracţiune şi pedepsită chiar cu cinci ani de închisoare", a declarat inspectorul şef adjunct al Inspectoratului de Muncă Constanţa, Tiberiu Pleşu. Pe de altă parte, legea nu mai face niciun fel de "concesie" agenţilor economici prinşi cu mîţa-n sac la acordarea repaosului săptămînal sau neacordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului, mai ales că amenzile au valori cuprinse între 30 şi 50 de milioane de lei vechi. Ridicat în slăvi de guvernanţi şi blamat de sindicate, Codul Muncii în varianta sa de toamnă oferă mai multe drepturi salariaţilor, în vreme ce patronii sînt obligaţi să aibă mai multă grijă de oamenii lor. Pe lîngă preocuparea permanentă faţă de formarea profesională a salariaţilor, prin organizarea cursurilor de calificare la cel mult doi ani în cazul societăţilor cu mai mult de 21 de angajaţi, legea mai prevede obligaţia patronilor de a urmări instruirea continuă a personalului.