BNR avertizează că instabilitatea creată de OUG 114 în sectorul financiar duce la atacuri speculative asupra leului, întrucât investitorii testează limitele în care banca centrală poate răspunde. Și, cum nu prea poate să flexeze mușchii, leul e lăsat să se deprecieze, iar inflația urcă puternic. BNR va majora dobânda-cheie, dar va fi prea târziu... Banca centrală mai spune că 30% din activele bancare sunt generate de expunerea statului (obligațiuni, credite Prima Casă, credite garantate pentru IMM, prin programe guvernamentale, împrumuturi date administrației locale și centrale). În esență, taxându-le și pe ele și determinând majorări de dobânzi la credite și scăderi ale bonificațiilor la depozite, statul își cam dă cu stângu-n dreptu'.

Cu OUG 114 încă în terenul de joc, posibila reapariție a unor presiuni inflaționiste și/sau a unor atacuri speculative asupra leului, pentru a testa reacția Băncii Naționale a României (BNR), riscă să nu primească un răspuns suficient de credibil, se arată într-o analiză a băncii centrale - „În cazul în care piața apreciază că BNR nu poate recurge la majorarea dobânzii-cheie și nici la controlul strict al lichidității, deprecierea leului va fi inevitabilă. Va crește și rata inflației, iar în final vor crește și dobânzile, dar tardiv și ineficient“. BNR mai spune că asocierea taxei pe lăcomie cu ROBOR creează confuzie în piață cu privire la dobânda de referință (dobânda-cheie) a instituției - este această rată a BNR (în prezent de 2,5%) sau pragul peste care activele bancare sunt taxate (2%). De asemenea, impactul total asupra sectorului bancar, ca urmare a aplicării prevederilor OUG 114/2018, este deosebit de ridicat - „În scenariul de bază, nivelul anual de taxare este de 5,4 miliarde lei. Impactul asupra fiecărei bănci este diferit, în condițiile în care peste 90% din profitul sectorului este realizat de șase bănci mari. Băncile mai mici vor resimți imediat presiunea pierderilor generate de taxă și reducerea solvabilității, în unele cazuri sub nivelul minim prevăzut de reglementările în vigoare. Iar evaluările noastre nu iau în calcul ajustări masive ale planurilor de afaceri, care ar putea duce la majorarea dobânzilor la credite, reducerea bonificațiilor la depozite, închiderea unor sucursale mai puțin profitabile și reducerea semnificativă a personalului“. Ba mai mult, includerea TUTUROR activelor financiare ale băncilor în baza de calcul a taxei afectează însăși capacitatea administrațiilor publice centrale și locale de-a se finanța și eficiența mai multor programe guvernamentale. Vezi și Prima Casă, vezi și Start-Up Nation, programe de stat în care interesul e de oferi condiții bune de finanțare solicitanților. Practic, statul își dă singur cu stângul în dreptul. Nici titlurile de stat nu sunt exceptate de la plata taxei pe active, ceea ce este o greșeală, având în vedere că ele reprezintă circa 20% din activele bancare. Cu tot cu credite Prima Casă, credite garantate de stat pentru IMM și împrumuturi acordate autorităților locale, expunerea statului înseamnă 30% din activele bancare. La final, BNR reamintește că un cadru legislativ volatil afectează negativ percepția investitorilor asupra capacității statului de-a asigura un echilibru bugetar pe termen lung. Asta are impact asupra ratingului țării și costurilor de finanțare.