Primenirea clasei politice, dar şi cea mai redusă prezenţă la vot din cele şase scrutine organizate începînd cu 1990 sînt liniile definitorii ale primelor alegeri parlamentare în sistem uninominal din România. Pentru prima dată după 1992, PRM nu va face parte din Parlament, formaţiunea situîndu-se sub pragul electoral. Nici PNG - CD nu a întrunit un scor suficient pentru a accede în forul legislativ. Au intrat în Parlament: Alianţa PSD+PC - PD-L, PNL şi UDMR pentru că au obţinut peste pragul electoral. Dacă ne referim retrospectiv, în urma primelor alegeri libere din 1990, 17 forţe politice, dintre cele 73 înscrise în cursa electorală au obţinut locuri în Parlament, pentru că legea nu stabilea un prag electoral. Faţă de situaţia actuală cînd numărăm 451 de parlamentari - 334 de deputaţi şi 117 senatori - primul Parlament postdecembrist avea 515 de membri, dintre care 396 de deputaţi (387 aleşi şi 9 desemnaţi de minorităţile naţionale) şi 119 senatori. Ulterior, legea a introdus pragul electoral de 3% şi la alegerile din 1992, din cele 84 de partide, formaţiuni politice, coaliţii sau uniuni etnice care au depus liste, doar opt au intrat în noul legislativ. Se poate constata că, la acea vreme, cele mai multe dintre partide nu se constituiau pe o bază doctrinară, ci reprezentau o suită de membri asociaţi în funcţie de un anume interes. Între cele mai bizare denumiri se numără Partidul Eroilor Căzuţi pentru Libertatea Eroilor Rămaşi în Viaţă Afectaţi de Gloanţele Barbare sau Partidul Micilor Proprietari şi al Liberei Iniţiative din România. Alegerile din 1996 au adus restricţii în plus. Cîştigătoarea alegerilor din 1996 a fost CDR, care avea 43 de senatori şi 122 de deputaţi, adică 50% din Parlament. La alegerile din 1996 au participat peste 17 milioane de români, reprezentînd 76% dintre cetăţenii cu drept de vot. La alegerile din 1996, s-a produs pentru prima oară, alternanţa la guvernare, Convenţia Democrată Română împreună cu Uniunea Social-Democrată şi Uniunea Democrată Maghiară din România formînd noul legislativ. Pragul electoral de 5% pentru partide a fost impus, pentru prima oară, la alegerile din 2000. Atunci, pe listele pentru Camera Deputaţilor s-au înscris aproape 10.000 de candidaţi, iar la Senat peste 4.000 din partea a 88 de partide. Pentru alegerile parlamentare din 2004, au depus liste de candidaţi 24 de partide politice şi alianţe electorale şi 28 de organizaţii ale minorităţilor naţionalePotrivit sociologilor, scăderea continuă a participării electoratului la urne ar fi că oamenii trăiesc bine şi sînt mai puţin interesaţi de politic. Totuşi, unii consideră absenteismul drept un vot de blam al electoratului dezamăgit de clasa politică, indiferent de culoarea politică a candidaţilor. Cea mai mare participare la vot s-a înregistrat în 1990, cu ocazia primelor alegeri libere după perioada comunistă. În acea zi, cunoscută în calendarul religios drept Duminica Orbului, şi-au exprimat opţiunea 86,19% dintre cetăţenii cu drept de vot. În ceea ce privesşte prezenţa la urne, şa alegerile din 1992, electoratul se arată mai puţin interesat, de această dată prezentîndu-se la urne numai 76,28% din români. La cel de-al treilea scrutin liber, în 1996, participarea la vot a fost de 76,01%, însă la alegerile organizate în 2000 s-au prezentat numai 65,31% dintre români, în timp ce, în 2004, participarea a scăzut la 58,51%. La alegerile desfăşurate în urmă cu doar 10 zile a fost cea mai scăzută rată de participare din istoria alegerilor libere din România, doar 39,26% dintre alegători.