Cetăţenii cu drept de vor sîrbi au votat, duminică, în cadrul alegerilor legislative şi locale, văzute ca un referendum pentru sau împotriva continuării integrării ţării în UE după ce provincia Kosovo şi-a declarat independenţa la 17 februarie cu sprijin occidental. Circa 8.600 de birouri de vot s-au deschis la ora locală 7.00 fiind aşteptaţi 6,7 milioane de alegători.

Dublul scrutin, legislativ şi municipal, reprezintă o luptă între forţele pro-europene şi ultranaţionaliştii rusofili, iar observatorii consideră aceste alegeri drept cele mai importante de la căderea regimului autoritar al lui Slobodan Milosevic, în urmă cu opt ani. Potrivit sondajelor, ultranaţionaliştii din Partidul Radical Sîrb, creditaţi cu 34% din intenţiile de vot, nu vor devansa decît cu un punct procentual alianţa pro-europeană formată în jurul Partidului Democrat al preşedintelui Boris Tadic. Autorităţile de la Belgrad au făcut în aşa fel încît să poată vota şi sîrbii din Kosovo, manifestîndu-şi astfel refuzul de a recunoaşte independenţa teritoriului. Decizia a nemulţumit autorităţile kosovare şi Misiunea ONU (MINUK), care administrează Kosovo de la încheierea conflictului din 1998-1999 dintre forţele sîrbe şi etnicii separatişti albanezi şi care au declarat scrutinul ilegal. În Kosovo au fost deschise 279 de secţii de votare şi alte 16 pentru refugiaţii din acest teritoriu.

La originea crizei guvernamentale care a dus la convocarea acestor alegeri legislative anticipate concomitent cu alegerile locale se află chiar independenţa Kosovo, proclamată la 17 februarie. În martie, premierul naţionalist Vojislav Kostunica a rupt alianţa cu pro-europenii rămaşi favorabili apropierii ţării de UE în pofida faptului că oficialii de la Bruxelles au susţinut independenţa Kosovo. Pro-europenii se împotrivesc şi ei acestui statut pentru Kosovo şi consideră că acest teritoriu este în continuare o provincie sîrbă, însă cred că apropierea de UE ar ajuta la reunificarea ţării. Peisajul politic sîrb este blocat însă de mai multe luni. În februarie, la alegerile prezidenţiale, pro-europeanul Boris Tadic a obţinut o victorie la limită împotriva liderului radicalilor sîrbi, ultranaţionalistul Tomislav Nikolic. Cum nicio tabără nu pare în măsură să obţină o majoritate decisivă, unele formaţiuni mai mici ar putea juca un determinant rol de arbitru în formarea guvernului. Este în special cazul Partidului Socialist al fostului preşedinte iugoslav Slobodan Milosevic, creditat cu 7% din intenţiile de vot şi al formaţiunii liberale LPD, singura care este de acord cu independenţa Kosovo şi care ar putea obţine 8% din sufragii. Miza acestor alegeri nu s-a văzut şi în prezenţa la vot, care la ora locală 18.00 era de 46,41% sub rata înregistrată în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, desfăşurate cu două luni în urmă.

Scrutinul din Serbia este urmărit cu deosebită atenţie la Bruxelles, unde europenii şi-au sporit gesturile de susţinere faţă de pro-europenii sîrbi, semnînd cu precădere Acordul de Stabilizare şi Asociere cu Belgradul, o primă etapă importantă în calea către aderare. În plus, pentru a-i convinge pe sîrbi de binefacerile apropierii de UE, 17 ţări ale UE au decis să acorde vize gratuit pentru marea majoritate a cetăţenilor sîrbi. Preşedintele Tadic s-a declarat convins de victoria forţelor pro-europene, afirmîndu-şi obiectivul de aderare a ţării sale la UE. La rîndul său, liderul ultranaţionaliştilor sîrbi a declarat că nu va negocia cu UE, dacă nu recunoaşte Kosovo ca fiind în continuare parte a Serbiei, în cazul unei victorii a formaţiunii sale politice. „Vom coopera cu prieteni deschişi în totalitate”, a precizat Tomislav Nikolic, într-o aparentă aluzie la Rusia, care a sprijinit Serbia în opoziţia sa faţă de independenţa Kosovo.