UN PROTOCOL RĂTĂCIT. Ba e blocat, ba nu e. Ba începe acum, ba ieri, ba în două - trei - patru săptămâni. Este vorba de etapa a patra a programului Prima Casă, care a reuşit să facă în numai câteva săptămâni ce-a reuşit să facă recesiunea în trei ani - a frânat elegant şi eficient creditarea ipotecară. Deşi băncile au ieşit cu oferte alternative, majoritatea potenţialilor clienţi preferă să aştepte startul Primei Case 4. La rândul lor, bancherii aşteaptă să primească proiectul convenţiei de colaborare cu Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), în baza căruia vor putea acorda credite. Până atunci, toată lumea aşteaptă şi... refinanţează. Ultima estimare privind debutul Primei Case 4 îi aparţine preşedintelui Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea, care spune că programul ar putea începe în „trei-patru săptămâni” şi că există interes din partea băncilor pentru reluarea creditării. „Comunitatea bancară aşteaptă proiectul convenţiei cu FNGCIMM. Din discuţiile neoficiale de până acum, pot spune că sunt 4-5 bănci interesate. În perioada următoare se vor transmite la banca centrală normele de creditare şi, în cel mult trei-patru săptămâni, vom primi avize de la BNR şi putem începe creditarea”, a declarat Gheţea.

11 BĂNCI AR PARTICIPA LA PROGRAM. Cei de la FNGCIMM sunt ceva mai optimişti şi afirmă că 11 bănci şi-au exprimat intenţia de a participa la Prima Casă 4, ele urmând să acopere peste 80% din totalul garanţiilor disponibile. „Noi am finalizat toate procedurile interne şi, după publicare protocolului de colaborare în Monitorul Oficial, vom putea asigura startul programului”, spun oficialii Fondului. Din 9 mai, forma finală a protocolului pe care se bazează Prima Casă se află la Ministerul Finanţelor Publice, care aşteaptă acum ca BNR să avizeze normele de creditare transmise de bănci.

APETITUL PENTRU CREDITE, ÎN CREŞTERE. Cu sau fără Prima Casă 4, bancherii consideră că activitatea de creditare îşi va reveni în a doua jumătate a anului, întrucât populaţia îşi va recăpăta apetitul pentru consum. Mai exact, reprezentanţii pieţei bancare mizează pe faptul că, după trei ani în care nu au putut lua credite, românii se vor lăsa convinşi de previziunile de creştere economică şi vor aplica pentru un împrumut. „Angajatorii vor fi mai solizi, iar oamenii vor simţi că au mai multă stabilitate în ceea ce priveşte veniturile. Aceste elemente vor duce la o creştere uşoară a apetitului pentru consum”, spune preşedintele ARB.