Programul Prima Casă a avut un rol modest din punct de vedere social, analiza caracteristicilor debitorilor după venit arătând o utilizare limitată a programului de către persoanele cu venituri reduse, potrivit unui studiu realizat de economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea - „Singurul aspect social pe care acest program îl asigură este un acces mai mare al persoanelor tinere la achiziționarea unei locuințe, ponderea debitorilor cu vârste de până în 35 de ani fiind mai mare (decât la creditele ipotecare standard - n.r.)“. Un alt aspect important al caracterului social al creditării oferite prin Prima Casă este costul relativ scăzut, asigurat, pe de-o parte, prin nivelul redus al ratei dobânzii și, pe de altă parte, prin exceptarea acestor credite de la cerințele privind nivelul minim al avansului. Totuși, spune Lazea, analiza valorii creditelor contractate arată o creștere a ponderii debitorilor care au capacitatea plății unui avans semnificativ mai mare decât cel minim solicitat - „În aceste condiții, programul nu reprezintă decât o formă de transfer al unor sume de bani de la buget către sectorul privat și nu o formă de creștere a accesibilității persoanelor fizice la obținerea de credite în vederea achiziționării unei locuințe“. Ba mai mult, creditul Prima Casă are o pondere importantă în fluxul nou de produse bancare - în prezent, împrumuturile de gen totalizează 33 miliarde lei, adică 4,5% din PIB; numai în 2017 s-au dat credite de cinci miliarde lei.

RISC SISTEMIC Conform studiului, continuarea programului-subvenție, în contextul în care creditarea și-a revenit (ba chiar se apropie de un punct în care ar putea crea probleme de stabilitate financiară), ridică probleme privind eficiența efortului bugetar - „În plus, poate produce distorsiuni în mecanismul de piață, băncile nefiind impulsionate să dezvolte produse de creditare ipotecară cu risc redus (de ce-ar face asta, când statul garantează 50% din împrumutul Prima Casă, nu-i așa? - n.r.)“. Lazea nu uită nici de riscul sistemic al programului - 33% dintre creditele accesate de populație sunt Prima Casă (!?!); și asta nu e tot - a crescut interdependența dintre sectorul bancar și cel de stat, gradul de îndatorare este mai mare (47% pentru Prima Casă), iar prețurile din piața imobiliară sunt fixate de programul de stat. Economistul-șef al BNR mai notează că, deși rata de neperformanță a împrumuturilor în cauză este extrem de scăzută, „evaluarea riscurilor trebuie să aibă în vedere că ele nu au parcurs încă un ciclu complet de credit“. Nu în ultimul rând, aceleași credite îngreunează procesul de executare silită, pentru că întreaga aventură începe de la ANAF.