OPORTUNITĂŢI Limitarea programului „Prima Casă“ la împrumuturile în lei va permite băncilor care nu au fost foarte active pe acest segment să vândă credite ipotecare în valută, mai avantajoase ca preţ şi sumă maximă oferită, consideră şeful departamentului de dezvoltare produse din cadrul Volksbank România, Marius Istrati. „Creditele „Prima Casă“ nu sunt profitabile pentru toate băncile. Cele care au fost active au urmărit în principal să-şi majoreze numărul de clienţi. Dar, odată cu schimbările aduse, unele instituţii de credit îi vor putea atrage cu un credit propriu în valută pe cei care nu se mai califică la „Prima Casă“. În plus, sumele oferite vor fi mai mari. Spre exemplu, la un credit „Prima Casă“ în lei, o familie cu venituri medii poate lua un împrumut cu 25% mai mic faţă de varianta anterioară a programului; pe de altă parte, în piaţă există oferte standard în euro care permit accesarea unor sume mai mari cu 10 - 15%”, spune Istrati. Potrivit oficialului Volksbank, refinanţările continuă să joace un rol important în creditarea populaţiei, în condiţiile în care există 4,3 milioane de debitori, dintre care 500.000 sunt pensionari.

IMPACT ÎNCĂ NECUNOSCUT În prezent, ritmul de primire a dosarelor „Prima Casă“ a scăzut la 50 - 60 pe zi, faţă de media uzuală de 70, potrivit Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM). „Acum încă se merge pe dosarele din stoc. Peste o lună şi jumătate sau două, vom putea aprecia dacă ritmul se păstrează, scade sau creşte. Nu putem aprecia corect cum a fost primită noua formă a „Primei Case“, întrucât preluarea unui dosar nou la bancă durează două luni, uneori chiar trei. Practic, abia de acum încolo începem să primim dosarele pentru creditele în lei”, explică preşedintele FNGCIMM, Aurel Şaramet. La rândul său, consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, apreciază că programul „Prima Casă“ în lei va avea succes, în principal pentru că „trăim în România, iar moneda noastră naţională este leul”: „Experienţa a arătat că, după avalanşa de împrumuturi din ultimii ani, cei care s-au înglodat în datorii au fost cei care au avut de plătit rate în euro, dolari sau franci elveţieni. Aşa că este normal ca Guvernul să stimuleze împrumuturile în lei, întrucât riscul valutar este inevitabil. Pe termen lung, 20 - 30 ani, este garantat 100% că va apărea. Uitaţi-vă la ce se întâmplă acum - criza a început în 2008 şi încă nu s-a terminat, iar cei care s-au îndatorat în euro au probleme”.

RESTANŢE PERICULOASE Potrivit datelor băncii centrale, numărul total al restanţelor mai mari de 10 lei este de circa 700.000. „Dintre ele, câteva zeci de mii sunt periculoase, iar oamenii ajung să-şi piardă casele şi bunurile. Totuşi, nici băncilor nu le convine să se transforme în agenţii imobiliare, mai ales că preţul apartamentelor şi caselor a scăzut considerabil. Dacă băncile ar începe să vândă, preţurile ar scădea şi mai mult”, mai spune Vasilescu. El aminteşte că, deşi, pe termen scurt, un credit în valută este mai ieftin cu 15 - 20%, pe termen lung, sumele rambursate se pot apropia de cele plătite în contul unui credit în lei.