NECLARITĂŢI Deşi băncile comerciale au evitat să ia o poziţie oficială faţă de regulamentul BNR, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea, a indicat câteva dintre nemulţumirile bancherilor: „Regulamentul impune restricţii mari celor care vor credite în valută. Gradul maxim de îndatorare este puternic redus în cazul acestor credite, din cauza şocurilor de 35,5 - 40,9% luate în calcul pentru cursul de schimb. Astfel, accesarea unui credit în euro, care are o dobândă substanţial mai mică decât unul în lei, de către o persoană cu venituri în lei devine foarte dificilă. Totuşi, nu este suficient de clar dacă un client care are venituri în monedă naţională, indexate la o valută străină, se poate împrumuta în valută”, a spus Gheţea. El consideră însă că regulamentul BNR este bun şi că „unele modificări sunt necesare” şi precizează că unele dintre propunerile băncii centrale sunt preluate chiar din normele de creditare folosite deja de unele instituţii de credit.

VOR CREDITE MAI „LUNGI” Bancherii au mai discutat şi pe tema duratei maxime a creditelor de consum, pe care BNR vrea să o limiteze la cinci ani. „Este de aşteptat ca un credit de consum să se ofere acum în lei, în mare măsură, din moment ce pentru varianta în valută este nevoie de garanţii reale, care să acopere cel puţin 133% din valoarea sumei împrumutate. Unii zic că cinci ani este bine, alţii ar vrea şapte ani sau chiar zece”, a mai spus preşedintele ARB.

CUM S-AR BLOCA PRIMA CASĂ Reprezentanţii băncilor autohtone au fost însă de acord cu faptul că programul Prima Casă 4 nu va fi afectat, ba chiar ar putea fi revigorat, întrucât oferă clienţilor posibilitatea de a-şi cumpăra o casă cu un avans de numai 5%, faţă de 15% la lei şi 30% la valută, cum prevede noul regulament. În proiectul BNR se arată clar că aceste niveluri de avans nu se aplică la creditele garantate parţial sau integral de către stat. Regulamentul băncii centrale mai prevede şi calcularea gradului maxim de îndatorare în funcţie de riscul de curs valutar, la care se adaugă un risc de dobândă de 0,6% şi unul de venit, de 6%. Deşi în text nu se precizează exact ce tip de împrumuturi vizează regula amintită mai sus, Radu Gheţea spune că, în interpretarea sa, BNR face referire doar la creditele de consum: „Dacă indicii în cauză s-ar aplica şi la creditele ipotecare, s-ar bloca Prima Casă”.