În Partidul Democrat-Liberal s-a petrecut o premieră, mai exact au apărut voci rebele! Doi tineri intelectuali cunoscuţi, europarlamentarul Cristian Preda şi deputatul Sever Voinescu, foarte vizibili în campania electorală recent încheiată, au provocat cea dintâi polemică politică în partidul cu disciplina cea mai „milităroasă” din România de azi. Comentariile pe această temă nu mai contenesc de vreo trei zile, dacă nu mă înşel, dovadă că presa a fost cu adevărat surprinsă. Până şi în partidul lui Vadim, de-a lungul anilor, au mai avut loc disensiuni, unele dezbinări sau chiar dizidenţe, însă în PD-L nu a mai mişcat nimeni în front, de frica lui Traian Băsescu, de la excluderea lui Cozmin Guşă, acum cinci ani, şi de la scandalul provocat de Elena Udrea în filiala constănţeană a acestui partid, dacă mai ţineţi minte!

Eu am amânat acest subiect până astăzi, aşteptând un deznodământ. Mărul discordiei, după cum deja ştie toată lumea, îl reprezintă candidatura mult prea tânărului Honorius Prigoană, care, la numai 23 de ani, visează să „reformeze” statul după chipul, asemănarea şi ideile preşedintelui reales, căruia i-a făcut lobby în America pe banii tatălui, faptă ce se cuvine răsplătită acum de partidul prezidenţial. Într-o poveste a copilăriei mele şi Muc cel Mic visa că îl va învinge pe Sultan, dar n-a avut succes… De data asta, dacă îi voi vedea faţă-n faţă pe Prigoană jr. şi „sultanul” liberal Radu Stroe, mă voi gândi la gluma celebră cu şoricelul şi elefantul care se întreceau la alergat pe un pod, iar cel dintâi striga orgolios „tropăim, tropăim”!... Adevărul acestei candidaturi caraghioase, ce i-a scandalizat pe cei doi membri PD-L rebeli, dovedeşte că în acest partid, pe lâgă cunoscutul „capitalism de cumetrie”, mai funcţionează şi principiul „politica de cumetrie”, adică democrat-liberalii arată că sunt o mare „familie” sau un partid de „cumnaţi”, la alegere.

Lăsând gluma la o parte, trebuie să remarc faptul că, atât Cristian Preda, de meserie profesor de politologie, cât şi Sever Voinescu, foarte cunoscut ca eseist şi gazetar, n-au avut nicio miză personală prin intervenţiile publice făcute, deoarece ambii sunt aleşi prin vot direct şi trebuie să-şi ducă până la capăt câte un mandat, ceea ce înseamnă că reacţiile lor au fost spontane şi sincere. Mai mult decât atât, Cristian Preda este primul pedelist care a avut curajul să răspundă replicii cam nevricoase a lui Emil Boc, adică preşedintele partidului din care Preda face parte, declarând că în PD-L există cenzură, iar formaţiunea prezidenţială, ca să zic aşa, este cam prăfuită şi trebuie să se modernizeze. Na, c-am ajuns să fim martorii primei disensiuni serioase între democrat-liberali, tocmai când ne aşteptam mai puţin!

Chestia asta ar trebui să fie un avertisment pentru preşedintele reales într-un mod atât de controversat…