Senatul american a aprobat, luni, nominalizarea lui Janet Yellen, în vârstă de 67 de ani, la conducerea Rezervei Federale (FED), aceasta fiind prima femeie care prezidează banca centrală cea mai puternică din lume. Majoritatea republicanilor s-au opus nominalizării sale, criticând politica ultra-acomodantă a FED susţinută de Janet Yellen. Ea a fost candidata favorită a numeroşi economişti, inclusiv a laureatului Premiului Nobel Paul Krugman şi a aripii stângi a Partidului Democrat, care s-a mobilizat în această toamnă împotriva primei alegeri a lui Barack Obama, fostul său consilier economic Lawrence Summers. Potrivit criticilor săi, Summers a rămas asociat valului de dereglementare financiară din anii 2000, pe când era secretar al Trezoreriei. Janet Yellen este vicepreşedinta FED din 2010. Ea îi va succeda la 1 februarie lui Ben Bernanke, numit în 2005 de republicanul George W. Bush şi reconfirmat în 2009 de Barack Obama. Mandatul durează patru ani. Janet Yellen va avea sarcina de a înăspri politica monetară americană, reducând gradual injecţiile de lichidităţi ale FED. Yellen a pledat în favoarea menţinerii sprijinului FED pentru economie, în contextul în care revenirea economică rămânea fragilă, iar rata şomajului ridicată, de 7% în noiembrie. Rezerva Federală a anunţat în decembrie că ar putea creşte rata-cheie, menţinută aproape de zero din 2008, din moment ce rata şomajului va scădea la 6,5%.

CONTROLUL CONGRESULUI Începutul de an 2014 aduce două provocări imediate pentru preşedintele SUA, Barack Obama, care îi vor testa abilităţile de a-şi impune agenda în Congres. Anul acesta este marcat de alegerile de la jumătatea mandatului, în care vor fi reînnoite Camera Reprezentanţilor şi o treime din Senat. Provocarea pentru a atrage votul americanilor în noiembrie este majoră pentru preşedinte, mai ales după ce 2013 a fost un an sărac în succese pentru Obama. În primul rând, Casa Albă încearcă să-i convingă pe congresmeni să restabilească ajutoarele pentru şomeri şi să majoreze pragul datoriei. Senatul a avut, luni, o primă sesiune de vot asupra unui plan propus de administraţia Obama care extinde ajutoarele pentru şomaj. Cabinetul preşedintelui face eforturi şi pentru a obţine un acord al Congresului, în următoarele două sau trei luni, privind majorarea pragului datoriei şi pentru a îndepărta astfel spectrul abisului fiscal. Casa Albă este conştientă de daunele aduse imaginii ţării şi, prin extensie, preşedintelui de criza bugetară din octombrie. Cele două obiective politice urmărite vor demonstra capacitatea administraţiei Obama de a încheia acorduri şi de a pune capăt paraliziei politice. Privirile vor fi aţintite asupra alegerilor de la jumătatea legislaturii, scrutin la care Obama aspiră să obţină controlul asupra celor două Camere, pentru a-şi putea impune agenda politică. Totuşi, americanii văd aceste alegeri ca pe un prilej de a sancţiona puterea prezidenţială şi de a se apropia de opoziţie, ceea ce, în acest caz, ar fi în avantajul Partidului Republican. Principalul obiectiv electoral al preşedintelui este de a-şi atrage încrederea aşa-numitei Generaţii a Mileniului, cei născuţi între 1977 şi 1995. Obama trebuie să-i convingă pe tineri că reforma sa în domeniul medical este cel mai bun lucru posibil. În primul rând, trebuie să-i convingă să se înscrie în aceste planuri de acoperire medicală.

Potrivit unui studiu realizat la sfârşitul anului de Institutul de Politică din Harvard, în rândul alegătorilor cu vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani, imaginea preşedintelui este puternic afectată: doar 39% din americani se declară în favoarea sistemului Obamacare, în timp ce 56% sunt împotrivă. Mai mult, 44% cred că nivelul sănătăţii va scădea cu această nouă lege şi doar 17% cred că se va îmbunătăţi. Dezamăgirea faţă de politică trece de reforma medicală: 49% din americani cred că ţara merge în direcţia greşită şi doar 14% consideră că SUA se îndreaptă în direcţia corectă. Iar indicele de popularitate al preşedintelui a scăzut cu 11% din luna aprilie. Atunci, Obama era creditat cu 54%. Nici liderii din Congres nu stau mai bine: 75% din alegători nu sunt de acord cu preşedintele Camerei Reprezentanţilor, republicanul John Boehner, a cărui imagine a fost grav şifonată după conflictul din Congres, din octombrie. Nu este bine văzut nici liderul Senatului, democratul Harry Reid. Circa 52% dintre tineri cred că ar trebui schimbaţi toţi membrii Congresului. Se preconizează şi o scădere a votului afro-american. Obama are la dispoziţie doar nouă luni pentru a schimba aceste cifre.