Prima preşedintă a Croaţiei îndeamnă la unitate naţională pentru relansarea economiei

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Prima preşedintă a Croaţiei îndeamnă la unitate naţională pentru relansarea economiei

Externe 17 Februarie 2015 / 00:00 2305 accesări

Conservatoarea Kolinda Grabar-Kitarovic, care a depus jurământul duminică şi a devenit astfel prima femeie preşedinte din istoria Croaţiei, a îndemnat la unitate naţională în vederea relansării economiei ţării, una dintre cele mai sărace din UE. Grabar-Kitarovic, în vârstă de 46 de ani, a susţinut discursul de învestire la Zagreb, în faţa a mii de cetăţeni şi a unor invitaţi străini, printre care şi premierul sârb, Aleksandar Vucic. Ea a obţinut o victorie strânsă în alegerile prezidenţiale din ianuarie, când a candidat din partea partidului de opoziţie HDZ, promiţând să determine Guvernul social-democrat să relanseze economia croată, afectată de recesiune din 2009. Noua preşedintă, care îi succede pentru un mandat de şase ani lui Ivo Josipovici (stânga), a promis ca ţara să devină un stat bogat.

            Croaţia se confruntă cu o recesiune puternică, în pofida aderării la UE în 2013. Rata şomajului în această ţară cu 4,4 milioane de locuitori este de aproape 20%, iar previziunile economice pentru acest an nu sunt îmbucurătoare. În pofida faptului că funcţia este mai degrabă onorifică, victoria conservatoarei poate facilita o venire la putere a HDZ în alegerile parlamentare prevăzute anul acesta. Noua preşedintă a declarat, de asemenea, că este necesar ca toţi vecinii Croaţiei să adere la UE, pentru asigurarea păcii Europei de Sud-Est. Grabar-Kitarovic a subliniat totodată importanţa soluţionării disputelor frontaliere cu ţări vecine şi clarificării situaţiei persoanelor date dispărute în războiul de independenţă cu Serbia, în anii '90. Relaţiile dintre Zagreb şi Belgrad rămân într-o oarecare măsură tensionate, în pofida deceniilor care au trecut de la conflict.

            Kolinda Grabar-Kitarovic este al patrulea preşedinte croat de la proclamarea independenţei ţării faţă de fosta Iugoslavie şi prima femeie din istoria ţării care ocupă magistratura supremă în stat. Anterior a fost ministru de Externe, ambasadoare la Washington şi a lucrat la NATO.



12