Preşedintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, s-au întîlnit, ieri, la Palatul Cotroceni, cu membrii delegaţiei FMI. Discuţiile s-au încheiat după două ore, timp în care s-a analizat şi evaluat pachetul de împrumut care urmează să fie contractat de România de la instituţiile financiare externe. Ultima sumă luată în calcul de România în negocierile cu FMI este de aproximativ 18 miliarde euro, pentru un pachet de finanţare pe doi ani. Surse din PSD susţin că liderii social-democraţi nu au ştiut de această întrevedere. Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat, aseară, după o întîlnire a conducerii PSD cu principalele sindicate şi asociaţii ale pensionarilor, pe tema unor eventuale condiţii pe care Guvernul trebuie să le impună în negocierile cu FMI, că este anormal ca discuţiile cu organismele europene să aibă loc mai întîi la Palatul Cotroceni, apreciind că prima vizită a delegaţiei Fondului ar fi trebuit să fie la Palatul Victoria: “Considerăm că este obligatoriu de a avea o separare corectă a puterilor în stat. Ultimul cuvînt cu privire la un eventual împrumut îl au, dincolo de coaliţie şi de Guvern, Parlamentul şi populaţia României. Astfel de discuţii mai mult sau mai puţin transparente ar trebui să înceteze şi am transmis oficial premierului să facă mîine (astăzi-n.r.) o informare cu privire la elementele unei eventuale negocieri”. Geoană a acuzat “o lipsă de transparenţă” a unor instituţii ale statului în ceea ce priveşte discuţiile şi negocierile cu FMI. Întrebat de ce PSD nu a fost invitat la discuţiile de la Cotroceni dintre şeful statului, miniştrii PD-L şi delegaţia FMI, liderul social-democrat a răspuns: “La Cotroceni stă de obicei preşedintele. Dacă cei din delegaţia FMI au simţit nevoia să vorbească mai întîi cu preşedintele, nu este niciun fel de problemă. Dar dacă este vorba de o prezentare în avanpremieră a elementelor de negociere pe care FMI le consideră importante în relaţia cu România, ar fi fost firesc ca prima vizită să fie la Guvern, împreună cu guvernatorul Băncii centrale şi apoi, eventual, să fie incluşi în consultare şi preşedintele şi Parlamentul”. Pe de altă parte, Geoană a atras atenţia, referitor la modul în care au decurs discuţiile cu delegaţia FMI, că există riscă să pară că actualul Guvern este comandat de la Cotroceni: “Dacă cei de la PD-L se complac în această situaţie, din punctul nostru de vedere este obligaţia noastră să spunem că deciziile se iau în Guvern, pe baza deciziilor din coaliţie, şi a aprobării Parlamentului”. În cadrul dezbaterii cu reprezentanţii sindicatelor şi ai federaţiilor de pensionari, vicepremierul Dan Nica expus avantajele şi dezavantajele unui eventual împrumut extern al României. În opinia lui Nica, există două opţiuni: fie România să nu apeleze la un împrumut extern şi să gestioneze criza în baza fondurilor proprii, fie să solicite o finanţare externă, dar care să aibă un caracter preventiv. Nica a arătat că, în varianta în care România nu solicită un împrumut extern, va trebui să facă “eforturi formidabile” pe zona de restrîngere a cheltuielilor, pentru a se menţine în parametrii bugetului actual şi “să se roage să nu existe speculaţii pe curs”. El a subliniat că dezavantajul major al unei astfel de opţiuni este “riscul uriaş” al unui atac speculativ pe cursul de schimb valutar, el aducînd în discuţie posibilitatea de a se ajunge la un curs de 5 sau 6 lei pe euro în urma unor astfel de atacuri.