Alegerile locale din 2016 au adus o serie de evenimente, nu tocmai demne de mândrie. De exemplu, nu se întâmplă la fiecare scrutin ca primarul ales să se afle în arest preventiv (cum e cazul municipiului Baia Mare) sau să fie trimis în judecată (cum e cazul municipiului Deva). Nici județul Constanța nu duce lipsă de aleși care fie au fost condamnați, fie sunt trimiși în judecată, fie sunt urmăriți penal. Patru edili din județ se încadrează într-una dintre aceste categorii, iar alți doi au avut, la un moment dat, tinichele legate de coadă.

După „spectacolul cătușelor”, în care protagoniști au fost aleșii locali reținuți, arestați sau chiar condamnați, ne-am fi așteptat ca alegătorii să nu se mai încumete să voteze persoane care au tinichele penale legate de coadă. Totuși, se pare că acest aspect nu a avut nici cea mai mică importanță pentru locuitorii mai multor comune sau orașe din țară, care au votat în funcția de primar persoane urmărite sau cercetate penal, arestate preventiv sau chiar condamnate. Un exemplu cunoscut este cel al primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, care a fost votat de 70% dintre alegători deși se află în arest preventiv de la sfârșitul lui aprilie. Un alt caz interesant este cel al primarului proaspăt ales al municipiului Deva, Mircia Muntean. El a fost condamnat, la doar câteva zile după anunțarea rezultatului alegerilor, la șase ani de închisoare cu executare pentru că a provocat un accident rutier în timp ce conducea sub influența alcoolului. Cele două cazuri nu sunt singulare în țară. Asemenea situații întâlnim chiar și în rândul primarilor proaspăt (re)aleși în localitățile din județul Constanța.

CARE SUNT PRIMARII CONSTĂNȚENI CU SITUAȚIE JURIDICĂ INCERTĂ

Patru din cei 70 de primari constănțeni au dosare penale, unii dintre ei fiind chiar condamnați. Unul dintre cele mai interesante cazuri de la noi din județ este cel al proapătului primar din Dobromir, Iusein Visel, care a mai ocupat această funcție în perioada 2004 - 2012. Locuitorii l-au creditat pentru un nou mandat, în ciuda problemelor sale de ordin legal. În toamna lui 2015, Visel a fost condamnat definitiv la șase luni de închisoare cu suspendare deoarece a falsificat documente cu ajutorul cărora un teren a fost vândut de două ori. Nici votanții din Valu lui Traian nu au ținut cont de situația juridică a candidaților atunci când au votat. Florin Mitroi, cel pe care l-au ales ca primar, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, fiind acuzat că a restituit ilegal peste 650 de hectare de teren. Suprafața respectivă ar fi aparținut Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă din Valu lui Traian. La fel ca Florin Mitroi, și primarul din Tuzla, Taner Reșit, a câștigat încrederea locuitorilor, chiar dacă situația sa juridică este incertă. Reșit a fost trimis în judecată pentru șantaj, pentru că, potrivit procurorilor, ar fi făcut presiuni asupra unui administrator de societate comercială, de la care ar fi încercat să obțină suma de 48.000 de euro.

REALES PRIMAR, DEȘI FUSESE DEMIS DIN CAUZA UNEI CONDAMNĂRI

Nu mai puțin important este cazul primarului din Castelu, Nicolae Anghel, ales în această funcție deși a fost condamnat la șase luni de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, după ce a refuzat să elibereze, în condiții legale, mai multe titluri de proprietate. Cazul lui Anghel este cu atât mai intrigant cu cât el și-a pierdut mandatul de primar câștigat în 2012 exact din cauza acestei condamnări, care, după câte se pare, nu are nicio importanță în ochii cetățenilor. În această categorie merită menționați și primarii din Bărăganu (Titu Neague) și cel din Oltina (Gheorghe Chirciu). Neague a fost acuzat de fals intelectual, însă a scăpat fără o condamnare definitivă, deși în primă instanță a primit o pedeapsă la doi ani de închisoare cu suspendare. În schimb, primarul din Oltina, Gheorghe Chirciu, a fost condamnat definitiv la două luni de închisoare cu suspendare pentru uz de armă letală fără drept, însă a înaintat o cerere de reabilitare judecătorească ce a fost acceptată de instanță. Cum au ajuns ei în funcție? Simplu! Legea nu interzice unei persoane condamnate sau trimise în judecată să candideze la o funcție publică, dacă nu i s-a interzis acest lucru în instanță. Chiar dacă nu vrem să încălcăm prezumția de nevinovăție a primarilor care nu au situația juridică lămurită, nu putem exclude posibilitatea ca, în cazul în care ei vor fi condamnați definitiv și demiși din funcție, să avem parte de alegeri locale anticipate înainte de 2020.