Toate primăriile din ţară şi de peste hotare accesează fonduri în draci pentru restaurarea clădirilor de patrimoniu sau nu, din oraşele pe care le păstoresc. Numai la noi, Primăria Constanţa dovedit impotentă, bagă capul în poză (şi mâna în buzunar) la o idee a CCINA - „incubator de afaceri” - ca să acceseze nişte bani ca să restaureze o clădire? Pentru asta s-a făcut, vineri, o şedinţă de îndată, în cadrul căreia TOŢI consilierii locali din Constanța au ridicat grabnic mânuţele pentru a aproba respectivul proiect de hotărâre privitor la înființarea unui incubator de afaceri în municipiu. Facem şi aici o mică paranteză: ori apariţia CCINA a liniştit toate spiritele politice, ori este altceva la mijloc, care cointeresează pe toţi consilierii locali, căci nişte banale scuze edilitare nu au cum să adune, unanim, mânuţele ridicate a aprobare. Rămâne de văzut cine şi cum se implică în poveste în continuare.

Închidem paranteza şi menţionăm că respctivul „incubator” ar trebui să funcționeze în celebra Casă Embiricos, din zona peninsulară, situată pe strada Nicolae Titulescu, la nr. 13. În prezent, clădirea se află într-o stare precară. Imobilul a fost încadrat în clasa I de risc seismic, iar din acest motiv, de câţiva ani, se tot încearcă evacuarea celor ce locuiesc acolo.

Aşa cum arăta Telegraf în luna septembrie a anului 2017, în materialul https://www.telegrafonline.ro/casa-groazei-pe-stil-constantean, „Anul trecut (în 2016 – n.red.), CASA EMBIRICOS a fost preluată de Primăria Municipiului Constanța și s-a anunțat că va fi refăcută cu fonduri europene. Ba chiar s-a emis un certificat de urbanism pentru reabilitarea, modernizarea şi dotarea imobilului. Potrivit acestuia, lucrările urmau să fie încheiate până pe 25 februarie 2018. Nici nu au început și nici nu pare să se schimbe ceva în viitorul apropiat. În același timp, sora ei din Brăila a fost restaurată de autoritățile locale și transformată într-un muzeu. Cea din Constanța poate fi folosită doar pe post de platou de filmare. Pentru un film de groază.

PALATUL NAVIGAȚIEI LA MALUL MĂRII Cu patru etaje și mansardă, Casa Embiricos este cea mai înaltă clădire din peninsula constănțeană. Începută în 1922, construcția s-a transformat într-o adevărată bijuterie arhitectonică, stârnind admirația celor care veneau la malul mării în acele vremuri, chiar dacă nu a avut o destinație mondenă. Mai exact, a găzduit încă de la început birourile celebrei firme de navigație a fraților greci Leonidas și Mihail Embiricos, cei care în 1914 au lansat prima linie transatlantică dintre Constanța și New York. Armatorii eleni își începuseră afacerile pe pământ românesc, la Brăila, unde ridicaseră de asemenea o clădire spectaculoasă, în stilul Art Noveau. Toate le-au mers perfect timp de un deceniu, dar criza din anii '30 a stopat călătoriile spre America, iar afacerile le-au intrat într-un con de umbră. Înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, frații Embiricos au decis să vândă clădirea către o bancă din Iași și au părăsit România. Venirea la putere a comuniștilor a adus și naționalizarea. Pentru o scurtă vreme, a găzduit Comandamentul Marinei Militare, dar noua putere a transformat superba clădire într-un bloc de locuințe sociale. A fost începutul sfârșitului, dar dezastrul adevărat a venit abia după Revoluție...”.

CUI PRODEST

Această altă iniţiativă ratată a primarului Decebal Făgădău a fost reluată acum, în asociaţie cu CCINA, pentru a pune mâna pe nişte fonduri europene pentru restaurarea clădirii, deoarece despre asta este vorba. Sigur, şi tinerii antreprenori care bla, bla... Chiar edilul a explicat că proiectul de înființare a incubatorului de afaceri presupune restaurarea clădirii de pe urma căreia Administratorul, adică CCINA şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană, vor încasa 90% din chirie, iar Primăria 10%. Practic, Primăria pune la dispoziţie o clădire deficitară din toate punctele de vedere şi bani (aprox. 6.300.000 de lei, adică cca. 1.300.000 de euro), iar CCINA urmează să o umple cu ouă care trebuie să eclozeze şi să facă pui de afaceri strălucite care să ridice nivelul economic al urbei. Adică nimic. Adică Primăria „scapă” scump, cu ajutorul CCINA, de una dintre belelele din Peninsulă plătind aprox. 1.300.000 de euro, când valoarea totală a proiectului este de 14.000.000, adică cca. 3.000.000 de euro, fonduri suficiente pentru reabilitare. Asta dacă, desigur, TOŢI aceşti bani intră în reabilitare şi restaurare. Nu ştim exact ce înseamnă „incubator de afaceri”, dar presupunem că mici afacerişti sunt susţinuţi cu idei şi spaţiu pentru a-şi lua zborul... adică o operaţiune care nu costă CCINA (şi nici pe altcineva) NIMIC. Probabil că şi chiria cu pricina (90% Administratorul, adică CCINA) va începe să fie băgată în buzunar după cei 5 ani aferenţi exploatării în cadrul proiectului, că aşa e la fondurile europene. Teoretic, din momentul finalizării restaurării şi, implicit, dării în folosinţă, trebuie să treacă 5 ani şi abia apoi CCINA să ia 90% din chirie pe toate spaţiile din imensa clădire, iar Primăria 10%. Exact pe această perioadă, Primăria asigură toate cheltuielile pentru spaţiu. Aşadar, timp de 5 ani (3 plus 2 posibilitate de prelungire) CCINA este răsplătită cu ciripitul şi mulţumirile sincere ale puişorilor abia ieşiţi din ou şi cu nişte salarii pe proiect. La fel şi Primăria Constanţa!? Ceva dă cu virgulă în această poveste.

Întrebări fireşti ce ies ca puii din ou din minţile celor care ştiu lucruri

Întrebările care apar în mod firesc sunt următoarele:

Câţi ani după cei 5 urmează să intre la CCINA banii pe chirie?

Când reintră oficial clădirea în posesia Primăriei, care să o poată exploata cu drepturi depline?

Care sunt condiţiile acestei exploatări?

Câţi dintre micii afacerişti abia ieşiţi din ou au în spate cocoşi şi găini mari, care abia aşteaptă să realizeze nişte frumoase contracte cu statul şi să intre în minunata clădire de patrimoniu?

Care sunt criteriile de performanţă care dimensionează contractul (pe 3 ani plus încă 2) dintre CCINA şi Primărie?

Câţi puişor trebuie să iasă din ouă în fiecare lună, spre exemplu?

Pentru ce anume poate percepe Primăria penalităţi de „0,03% pe zi de întârziere, penalităţi ce vor fi deduse din valoarea prestaţiei (Administratorului – n.red.) efectuată cu întârziere”?

De ce chiar această clădire, care reprezintă obiectul de interes declarat şi al unor investitori din Bucureşti (nu dăm nume, persoane importante)?

Spunem asta deoarece însăşi firma care a făcut măreţul studiu de fezabilitate este o aglomerare transpartinică PSD-isto – PNL-isto etc., cu rădăcini adânci în BNR, pe numele ei GEA Strategy & Consulting SA, de la Bucale. Dacă vă spunem că a realizat strategia de dezvoltare a Teleormanului şi nu doar atât, v-aţi prins? Banii nu au culoare politică şi nici miros, drept urmare, în contextul în care contestarea licitaţiilor este noul sport naţional ridicat la rang de artă, firma cu pricina intră în proiect ca un cuţit fin ascuţit într-un calup de unt ţinut la soare, vara, pe asfalt.

Prezenţa firmei aici să fie un gest de bunăvoinţă executat de actualul primar, care, ştim cu toţii, sare în sus pe şapte metri când vine cineva de la Centru? Pe termen lung, GEA Strategy & Consulting SA, zisă şi Lupul cel mare are clar de câştigat pe lângă puiuţii abia scoşi din găoace de proiectul de la malul mării. Să mai menţionăm că şi CCINA Constanţa are legături puternice cu CCINA Bucureşti, de unde răsare soarele pentru primarul Constanţei?

Of, clădirea mea…

Nu ne înţelegeţi greşit: ne bucurăm intens că una dintre clădirile emblematice ale Constanţei va fi reabilitată. Dar de ce nu se poate simplu, cum a fost la Brăila? Primărie face proiect, ia bani europeni, reface clădirea. Punct. Nu, la noi administraţia se scarpină cu cotul stâng la glezna dreaptă ca să dea naştere la pui de interpretări ce se vor transforma în găini obeze şi care o iau la picior prin Peninsulă, făcând să se cutremure clădirile de patrimoniu. De ce nu s-a reabilitat nicio altă clădire până acum şi de ce nu există proiecte şi pentru altele, mai mici, mai puţin importante, mai de un etaj, hai două? Nu are Primăria nevoie de puţină experienţă, dat fiind faptul că până acum a făcut NIMIC? Mai reabilităm, restaurăm două, trei, patru clădiri de mai mică importanţă imobiliar vorbind, dar tot atât de dărăpănate, mai câştigăm experienţă şi apoi ne aruncăm la cogeamite patru etaje, cât are Casa Emibiricos, nu? Sau nu merită?

Rămâne de văzut şi nu putem să nu ne întrebăm: din zecile de Axe existente, din care multe direcţionează fondurile spre chiar restaurarea şi reabilitarea clădirilor de patrimoniu nu a găsit Primăria NICIUNA prin care să înceapă să rezolve problemele imobiliare ale Peninsulei? A trebuit să vină CCINA cu o idee, iar Primăria să decarteze foarte mulţi bani? Cu peste 6.000.000 de lei s-ar fi reabilitat mai multe clădiri sau măcar s-ar fi refăcut faţadele ca să nu mai pice peste trecători. Pentru asta însă vestiţii funcţionari din renumita Primărie Constanţa ar fi trebuit să-şi bată capetele şi să depună ei un proiect. Adică o documentaţie corect făcută, potrivit unui regulament coerent, cu facturi şi chitanţe transparente care să li se deconteze, să gândească în ansamblu povestea, pe care să o poată susţine financiar în tranşele aferente... Murim de râs! Ei nu sunt în stare să managerieze un departament care să se ocupe de aşa ceva - ştim cu toţii problemele de la Departamentul de Evenimente şi taxe şi impozite (ups, staţi, ne scuzaţi, ăla este SPIT), care nu reuşeşte să deconteze NICIUNUL dintre proiectele care le-au fost oferite pe tavă, d’apăi să facă ei un proiect... Am zis „renumita Primărie”? Da, la nivel naţional este renumită: i se mai spune şi „Primăria impotentă”! Şi înainte să trageţi concluzii pripite: i se spune aşa pentru că nu face NIMIC!

P.S. Deoarece subiectul este foarte vast, vom reveni cu alte amănunte interesante în ediţiile viitoare.