Se tot vorbeşte în ultima vreme despre organizarea de acţiuni de protest în Portul Constanţa pentru că sindicaliştii se tem că ar putea rămâne fără locuri de muncă dacă Primăria Constanţa ar prelua încă 13% din acţiunile Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (APM). Temerea lor a fost alimentată de tot soiul de zvonuri care au apărut în spaţiul public despre intenţiile administraţiei locale, unele dintre ele plecând chiar de la operatorii portuari care se folosesc de neliniştea naturală a sindicaliştilor când vine vorba despre schimbare. Primarul Constanţei, Radu Mazăre, şi reprezentanţii Sindicatului Lucrătorilor din APM, care reprezintă aproximativ 50% dintre angajaţii companiei, s-au aşezat, vineri, pentru prima dată la aceeaşi masă şi au discutat pe aceeaşi limbă. Celelalte două sindicate din APM nu au onorat invitaţia primarului la dialog. În debutul discuţiilor de vineri, ambele părţi şi-au asumat vina de a nu fi iniţiat mai devreme dezbaterea privind modificarea structurii acţionariatului din APM. După o oră în care fiecare parte a spus ce urmăreşte, purtătorul de cuvânt al sindicaliştilor, Ştefan Grigore, a declarat că le va transmite colegilor săi rezultatul consultărilor şi că va fi iniţiată, în câteva zile, o nouă rundă de discuţii cu primarul Mazăre. Asta nu înseamnă că Sindicatul va renunţa la a participa la protestele ce sunt pregătite de toate cele trei organizaţii ale angajaţilor din Compania Naţională, pentru luni, marţi şi miercuri, împotriva majorării de la 20 la 33% a pachetului de acţiuni deţinut de municipalitate în APM.

Mazăre a lansat o nouă invitaţie la consultări către Federaţia Naţională a Sindicatelor Portuare, la care sunt afiliate cele două sindicate din port care nu au participat vineri la discuţii, dar şi către Organizaţia Patronală - Operatorul Portuar (OPOP). Primarul a explicat că OPOP a refuzat, în ultimele două luni, repetate solicitări de dialog venite din partea sa. Este ciudat cum, la câteva ore după ce Mazăre a vorbit public despre invitaţia lansată sindicaliştilor, Operatorul Portuar a emis un comunicat de presă prin care spune că nu a fost invitat la consultări. În ce priveşte sindicaliştii, aceştia se vor întâlni cu Radu Mazăre fie că vor, fie că nu vor. „Dacă nu vor onora invitaţia, mă duc eu la ei, la proteste, să văd ce argumente au, să văd care este, de fapt, problema. Până acum nu am înţeles care ar fi problema. După cum le-am spus şi sindicaliştilor de la APM, Primăria şi Consiliul Local sunt singurii care le pot da garanţii privind revendicările”, a declarat Radu Mazăre, adăugând că Fondul Proprietatea nu o poate face, iar Ministerul Transporturilor nici atât.

TEMERI Mai mult decât o garanţie, sindicaliştii sunt aşteptaţi să prezinte în şedinţa de Consiliu Local Municipal (CLM) de miercuri o listă de revendicări şi observaţii ale lucrătorlor din APM, care vor fi susţinute ulterior, dacă sunt rezonabile, de către reprezentantul CLM din Adunarea Generală a Acţionarilor APM. „Maieul e mai aproape decât cămaşa. Eu sunt primar. Un ministru, dacă nu e din Constanţa, e mai puţin interesat dacă merge sau nu bine treaba din port. Noi suntem direct interesaţi de soarta portului. Putem avea oricând un dialog“, a mai spus Mazăre. Apropo de dialog, reamintim că operatorii portuari refuză de mai bine de două luni să dea curs invitaţiei primarului Constanţei de a se consulta. Având în vedere că joi, într-o conferinţă de presă, operatorii portuari au acuzat lipsa căilor de comunicare cu primarul, Mazăre a dezvăluit că prima invitaţie a adresat-o acum două luni lui Gheorghe Bosânceanu şi lui Nicolae Duşu, iar ultima - înainte de Paşte. „Au spus că vor lua legătura cu ceilalţi operatori, dar... E drept că nu am făcut în scris asta, dar o voi face, dacă aşa trebuie, să dovedim că sunt interesat de un dialog cu ei“, a mai spus primarul.

PE ACEEAŞI BARICADĂ Revenind la sindicalişti şi la temerile lor, după discuţia preliminară s-a constatat o situaţie uşor absurdă - deşi, aparent, pe poziţii antagonice, sindicaliştii şi Primăria îşi doresc, de fapt, ca în port să se întâmple aceleaşi lucruri. Grigore Ştefan a precizat că angajaţilor APM le e frică, în primul rând, să nu rămână fără locuri de muncă, aşa cum s-a întâmplat de nenumărate ori la schimbarea conducerii Ministerului Transporturilor sau la schimbările de guvern. La fel de ciudat este şi faptul că sindicaliştii, care se tem în urma celor suferite din cauza ministerului, se plâng acum că acesta nu va mai avea în mână decizia. Alte temeri ar fi acelea că ar putea fi externalizate servicii, fapt care ar duce iminent la disponibilizări, dar şi că nu vor mai fi realizate investiţii de către stat după ce ministerul va pierde pachetul majoritar de acţiuni. „Până acum am avut siguranţa locului de muncă, prin contractele colective. Ne e teamă de ce s-ar putea întâmpla, pentru că fiecare Guvern are viziunea lui. În 2008 au fost externalizate servicii care funcţionau bine şi nu era nevoie de această măsură“, a declarat Grigore Ştefan. În replică, Mazăre a explicat că atât Primăria, cât şi sindicaliştii urmăresc acelaşi lucru: „Interesul meu şi al CL este să crească traficul de mărfuri în port, investiţiile şi, implicit, locurile de muncă şi, în acest fel, să crească şi numărul locurilor de muncă ale celor din APM“, a precizat Mazăre.

INVESTIŢII SUSŢINUTE În ce priveşte falsa temă lansată de OPOP privind creşterea tarifelor din port, Radu Mazăre a explicat, vineri, că nu a vorbit niciodată despre o creştere a tarifelor, ci a reclamat, cu documente, faptul că în port se percep tarife diferenţiate pentru chirii noilor investitori comparativ cu cei deja existenţi, fapt care generează şi practici neconcurenţiale. Odată cu egalizarea tarifelor pentru chirii, şi încasările la APM vor creşte şi, automat, vor fi bani mai mulţi pentru salarii şi investiţii. Primarul a fost pe aceeaşi lungime de undă cu sindicaliştii şi în ce priveşte externalizarea serviciilor, tehnică ce dă o falsă impresie de reducere a cheltuielilor. „Activitatea externalizată trebuie plătită privatului, care o desfăşoară, dar care trebuie să mai scoată şi profit. Practic, cheltuiala pe care o ai tu, ca instituţie, este mai mare decât atunci când ai presta activitatea cu angajaţii proprii. Pe noi ne interesează să crească traficul, locurile de muncă şi profitul societăţii“, a explicat şeful administraţiei constănţene. Mazăre i-a liniştit pe sindicalişti şi pe tema investiţiilor, care sunt de două tipuri: investiţia statului în infrastructură, cu fonduri europene şi care nu sunt afectate de structura acţionariatului (drept dovadă e faptul că acum se derulează proiecte mari, un exemplu fiind cel al digului de larg), şi investiţiile pe care le face APM, unde cele două părţi pot conveni cât rămâne pentru dezvoltare şi cât se împarte ca dividende. În acest fel, primarul a demontat şi o altă falsă problemă - cea a faptului că, dacă ar pierde pachetul majoritar, nu s-ar mai face investiţii în port (acţionariatul, după trecerea celor 13% acţiuni la Primăria Constanţa, ar fi: 33% Primăria, 33% Ministerul Transporturilor, 20% Fondul Proprietatea şi 14% ar fi listate la Bursă).

PRACTICI NECONCURENŢIALE Revenim şi asupra ipotezei confom căreia, după transferul acţiunilor, statul nu mai deţine pachetul majoritar al acţiunilor APM. O teorie a falsei ipoteze, care omite din start faptul că Primăria Constanţa nu este o societate privată, ci o instituţie a statului român şi care îndepărtează opinia publică de realitatea în care statul va avea 66% din acţiuni - 33% la Minister şi 33% la Primărie. „Avem nevoie de investiţii pentru că doar oferind o infrastructură propice vor fi atraşi, pe viitor, investitorii. E la fel ca în staţiunea Mamaia. Am investit noi ca apoi să vină şi privaţii şi să se creeze locuri de muncă. Exact acelaşi carusel trebuie pornit şi în port“, a mai spus primarul. El a dat exemplul grupului Damen Shipyards din Olanda, al cărui director, Rene Berkvens, a fost prezent la Constanţa miercuri. Primarul a spus că olandezul este interesat să investească în portul constănţean, dar trebuie să aibă siguranţa că, dacă va investi, o poate face pe termen lung, făcând referire la contractele de concesiune care sunt acordate diferenţiat investitorilor: unii, mai vechi, au contracte pe 50 de ani, iar cei noi, ca Damen Shipyards, doar pe 10 ani, cu posibilitate de dublare a duratei contractelor.

Portul vechi - zonă cu potenţial turistic

Radu Mazăre a precizat că planul administraţiei locale este să atragă investitorii în zona veche a portului, incluzând astfel această zonă într-una care să fie vizitată atât de turişti, cât şi de constănţeni şi să devină profitabilă pentru investitori. „După ce terminăm zona peninsulară, care a început să funcţioneze, la fel ca şi Portul Tomis, după ce facem şoseaua de coastă (despre care a spus că la prima licitaţie nu s-a prezentat nimeni), următoarea etapă este ca zona turistică să se întindă în partea veche a portului, lucru care se întâmplă în toată Europa. Acolo ar trebui să fie restaurante, cafenele, ambarcaţiuni pe post de restaurante şi toate se vor putea face cu bani privaţi, dar pentru asta trebuie să creăm infrastructura“, a mai spus Mazăre.

Transferul gratuit de acţiuni a devenit, brusc, ilegal?

O altă falsă problemă, generată de declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu, ar fi aceea că Primăria nu ar putea prelua gratuit pachetul de acţiuni de la APM pentru că ar fi ilegal. În această privinţă, Radu Mazăre a dat câteva exemple de transferuri care nu s-au mai lovit de ilegalitatea clamată. „CET-urile au fost transferate gratuit autorităţilor locale ca proprietate, nu doar acţiuni din ele, şi urmează să fie transferate gratuit şi altele (Bucureşti şi Constanţa ) - de la stat la stat. Primul pachet de 20% de acţiuni din APM a fost preluat gratuit de municipalitate. Unele terenuri au fost supuse aceloraşi proceduri“, a mai spus Mazăre. În aceste condiţii, primarul a precizat că reprezentanţii operatorilor portuari nu au argumente pentru a se opune transferului de acţiuni. De aceea apelează uneori la tonuri acute în încercarea de a denatura natura transferului acţiunilor.