Senatul i-a întors din nou spatele lui Traian Băsescu, respingând cererea de reexaminare a legii conform căreia aleșii locali nu sunt incompatibili dacă fac parte din adunările generale ale Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (ADI). Actul normativ prin care se legifera clar că primarii care fac parte din ADI nu sunt incompatibili a fost adoptată, la finalul lunii iunie, de ambele Camere ale Parlamentului, însă nu a fost pe placul lui Traian Băsescu, drept pentru care a decis să o trimită spre reexaminare în Parlament. Motivul invocat a fost acela că ar putea limita activitatea Agenției Naționale de Integritate (ANI) și ar crea anumite neclarități în privința regimului incompatibilităților. De asemenea, șeful statului consideră că participarea aleșilor locali în forurile de conducere ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară nu se justifică în mod obiectiv. Oare nu se justifică faptul că un primar reprezintă interesul comunității sale în structuri ce ar putea crea avantaje pentru urbe? Cine ar putea ști dacă nu primarii, de ce este nevoie în comunitatea pe care o conduc și cine ar putea insista mai mult pentru derularea unor proiecte de infrastructură în acele localități? Indiferent că vorbim despre primari de comune, orașe, municipii, președinți de consilii județene sau aleși județeni, ANI a decis de la sine putere, forțând legea, că cei enumerați nu pot face parte din ADI și nici din Adunările Generale ale Asociaților (AGA) din societățile de utilitate publică.

APLICABILITATEA LEGII Legea care a făcut obiectul reexaminării nu este însă atât de importantă pe cât a lăsat să se înțeleagă președintele țării, pentru că puțini sunt acei primari care au fost declarați incompatibili pentru că făceau parte din ADI, iar cele mai multe incompatibilități au fost declarate referitor la aceia care făceau parte din AGA ale societăților de utilitate publică. Aceasta este opinia mai multor primari, care spun că, și dacă ar fi adoptat un proiect de lege care să prevadă că primarii pot face parte din AGA ale societăților de utilitate publică, este foarte important felul în care ar fi întocmit. „Așa cum este acel proiect de lege, el nu poate fi aplicat retroactiv. Acei primari care au probleme cu apartenența la ADI vor continua să se judece cu ANI, pentru că textul nu arată clar că procesele civile aflate pe rolul instanțelor se suspendă pentru că nu mai au obiect. Prin urmare, atât cei care au fost declarați incompatibili pentru că făceau parte din ADI, cât și noi, care am fost în AGA ale societăților de utilitate publică, vom continua să așteptăm deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție“, a declarat primarul comunei Agigea, Cristian Cîrjaliu.

INSTRUMENT DE TEMUT Atât el, cât și sute de primari din țară așteaptă ca Înalta Curte de Casație și Justiție să dea primul verdict în această speță. Motivul? Toate celelalte procese au același obiect, iar sentințele, cel mai probabil, vor fi trase la indigo. Cîrjaliu a mai spus și că ar trebui ca legile să fie mai clare și mai precise, pentru că posibilitatea interpretării unui act normativ le permite procurorilor DNA și inspectorilor de integritate să execute comenzile politice primite. „ANI a fost și este instrumentul de poliție politică cel mai de temut la mâna lui Traian Băsescu. Dacă cineva le este pe plac îl lasă în pace, dacă nu, îl iau în vizor și îl trec prin tot coșmarul acesta al proceselor în care, în loc să demonstreze ANI că are dreptate, trebuie să demonstrăm noi că nu suntem vinovați“, a mai spus Cîrjaliu, dând exemplul concret al primarului din Drobeta Turnu Severin, Constantin Gheorghe, care, deși era incompatibil pentru că era și avocat în Baroul Mehedinți, cu decizie definitivă din partea magistraților, a candidat la un nou mandat în 2012, iar inspectorii ANI au tăcut mâlc. Între timp a expirat perioada în care el nu ar mai fi putut candida și își exercită în continuare funcția fără probleme. Așadar, vorbim iar despre ocaua mică și ocaua mare, despre modul în care ANI este pentru unii mumă și pentru alții ciumă.