• PRIMĂRII CU PROBLEME • O bună parte din problemele cu care se confruntă administraţia publică locală ar fi rezolvate dacă primăriile ar avea un buget minim de funcţionare raportat la numărul de locuitori, susţin primarii de comune afiliaţi la Asociaţia Comunelor din România (ACoR). Edilii de comune sunt de părere că administraţia publică locală are atribuţii stabilite prin lege, iar scoaterea României din criză nu se află printre acestea. În opinia acestora, primul pas pentru a avea bugetul minim de funcţionare este stabilirea unor proceduri minimale pe care trebuie să şi le asume orice executiv local, aceasta implicând un număr minim de angajaţi şi un cuantum minimal de servicii publice de acoperit. Pentru a putea face aceasta este necesar un opis de atribuţii pe care le are administraţia locală în raport cu cetăţeanul, cu administraţia deconcentrată, cu administraţia centrală, cu operatorii economici. „Vor trebui prevăzute sursele de finanţare pentru fiecare competenţă a administraţiei publice locale. În plus, Guvernul va putea de aici să stabilească politici de dezvoltare, alocând din buget o cotă pentru investiţii care să meargă automat către administraţiile locale, care vor putea accesa aceşti bani în baza unor proiecte. Pentru autorităţile locale, avantajele dezvoltării localităţilor cresc odată cu identificarea şi utilizarea în strategiile de dezvoltare a resurselor specifice comunităţilor pe care le administrează“, a declarat prim-vicepreşedintele ACoR, Mariana Gâju, primar al comunei Cumpăna. Ea a mai spus că, pe lângă atribuţiile curente, trebuie stabilite şi posibilităţile de acţiune ale administraţiei locale, astfel încât administraţia locală să poată identifica alte surse de autofinanţare.

• SOLUŢII DOAR PE HÂRTIE • Primarii spun că aceste prime măsuri ar trebui să facă din administraţiile locale organisme care pot lupta la nivel local cu criza. „O administraţie locală reuşeşte să-şi asigure din taxe şi impozite locale aproximativ 18% din buget şi cu cota din impozitul pe venit urcă la 40%, dar pentru restul trebuie să se uite cu nesiguranţă şi incertitudine la bugetul de stat. De aceea, este necesar un buget minim defalcat pe două secţiuni: una de funcţionare, care să acopere cheltuielile minime de personal şi întreţinere, şi o secţiune de dezvoltare. Nu ministerul trebuie să dea banii. Descentralizarea reală trebuie dusă până la capăt. Fiecărei competenţe îi trebuie asociată resursa financiară“, a afirmat edilul şef al comunei constănţene Cumpăna. În concluzie, conform spuselor primarilor, un prim pas pentru scoaterea din colaps a administraţiei locale pe timpul acestei crize este stabilirea unui buget minim de funcţionare. Din păcate, acest lucru nu s-a realizat, cu toate că au avut loc nenumărate consultări ale structurilor asociative cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, ceea ce face ca administraţia publică locală să fie în continuare dependentă de administraţia centrală. „Suntem în imposibilitatea de a mai face investiţii, ba chiar să le stopăm pe cele care erau în curs, nu ne putem ocupa de cazurile sociale grave, nu putem controla situaţia pentru că nu avem buget minim de funcţionare. Tărăgănarea descentralizării şi reformei administrative îşi arată acum efectele, iar administraţia locală, în plină criză, nu este nici mai mult, nici mai puţin decât o ţintă vulnerabilă“, a mai spus Gâju.