NEMULŢUMIRE La începtul acestui an, Guvernul a adoptat o Hotărâre prin care în Codul Fiscal se introducea un nou capitol referitor la impozitul pe construcţii speciale. În această categorie intră, printre altele, eolienele şi Centrala Nucleară Electrică. Numai că în loc să ajungă la autorităţile locale, aşa cum ar fi fost normal, potrivit noului Cod, taxele şi impozitele locale sunt virate direct la bugetul de stat. Noua prevedere pune pe butuci numeroase administraţii locale, care abia au bani de supravieţuire. Subiectul taxelor privind construcţiile speciale a fost abordat, ieri, în şedinţa Asociaţiei Oraşelor din România (AOR), unde zeci de primari din ţară au cerut reprezentanţilor Guvernului, prezenţi la şedinţă, ca măcar 30 - 40% din impozitul pe construcţiile speciale să fie virat la bugetul local. Printre cei care au promovat această idee s-a numărat şi primarul oraşului Cernavodă, Gheorghe Hânsă. „Avem pe teritoriul nostru Centrala Nucleară Electrică. Din păcate, noi, ca autoritate locală, nu primim niciun leu de pe urma impozitului pe clădirile Centralei, care sunt considerate construcţii speciale. Dacă am încasa un procent din acest impozit, am putea finanţa, la rândul nostru, numeroase proiecte în folosul cetăţenilor”, a spus edilul din Cernavodă.

ŞEDINŢĂ În altă ordine de idei, Gheorghe Hânsă a afirmat că, în şedinţa AOR, primarii au cerut şi modificarea Legii insolvenţei, în contextul în care oraşul Hunedoara a intrat, recent, în această procedură de administrare fiscală. „Au datorii foarte mari, pe care nu le mai pot acoperi. De aceea, Guvernul trebuie să aducă o serie de reglementări, astfel încât localităţile să nu mai poată efectua cheltuieli fără acoperire”, a spus Hânsă. De asemenea, în şedinţa AOR, edilii au mai afirmat că Parlamentul sau Executivul trebuie să ia măsuri pentru ca specialiştii din primării să răspundă, la rândul lor, pentru proiectele pe care îşi pun semnătura. „Responsabilitatea trebuie împărţită. Cine semnează pe un proiect trebuie să şi răspundă, nu doar primarul”, a adăugat Hânsă, care a mai punctat faptul că, în medie, un primar din România are două-trei dosare de urmărire penală, ca urmare a reclamaţiilor adversarilor politici.