CENTRALIZARE, ÎN LOCUL DESCENTRALIZĂRII Problemele comunelor din România sunt discutate şi dezbătute până în 5 august de primari din toată ţara, care s-au întrunit zilele acestea în sesiune extraordinară a Asociaţiei Comunelor din România (ACoR). Prim-vicepreşedintele ACoR, primar al comunei Cumpăna, Mariana Gâju, spune că este foarte important pentru edili să discute strategii de dezvoltare a comunelor din România. Şi problemele sunt extrem de numeroase. „Când spun probleme, nu mă refer doar la cele financiare, ci mai ales la cele de natură legislativă, de comunicarea dintre autoritatea centrală şi primării“, a declarat Gâju. Ea a atras atenţia asupra tot mai desei centralizări, în detrimentul descentralizării, care a fost dezbătută şi promovată ani la rând. Şi asta în condiţiile în care autorităţile de la centru şi-au făcut un obicei, pe de o parte, din a împovăra administraţiile locale cu tot mai multe sarcini fără a indica resursele financiare sau a le pune la dispoziţie, iar pe de altă parte din a reteza orice sursă de venit. Problema banilor insuficienţi pe care îi primeşte o administraţie locală nu e singura din punct de vedere financiar. Primarii de comune au cerut de nenumărate ori realocarea banilor europeni de pe alte măsuri ale Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru care nu au existat cereri, către Măsura 3.2.2. pentru reabilitarea infrastructurii din mediul rural. „Avem nevoie de infrastructură în mediul rural - canalizare, drumuri, apă - pe care nu le putem realiza cu bani din bugetele locale. Aceste fonduri europene ne-ar ajuta foarte mult“, a completat Gâju.

BUGETELE MULTIANUALE, UN VIS Asupra problemelor financiare cu care se confruntă comunităţile locale a atras atenţia şi preşedintele ACoR, Emil Drăghici, care a declarat că primăriile nu au stabilitate financiară. „Faptul că nu există stabilitate financiară face din primari nişte marionete, ceea ce şi-a dorit orice partid. Nu vor persoane cu viziune asupra ceea ce au de făcut. Am cerut să apară anexe cu sumele pentru echilibrarea bugetelor locale. Nu am primit niciun răspuns“, a spus Drăghici. El a explicat că în condiţiile în care primarii nu au o certitudine asupra sumelor care le vor fi repartizate la rectificările bugetare, nu mai pot vorbi de investiţii. Şi asta mai ales în condiţiile în care edilii şefi ar trebui să discute despre bugete multianuale şi nu doar pe câte un an. „Aşa ar fi normal. Avem mii de investiţii la nivel naţional, fără garanţii de finalizare. Nimeni nu a făcut un inventar al investiţiilor începute şi nefinalizate. În ultimii ani au fost generate numeroase programe naţionale pentru investiţii şi trebuie să spun că aici se ascunde o mare pagubă. Se cheltuiesc foarte mulţi bani cu proiectarea şi netranspunerea în proiecte concrete. Dacă adunăm investiţiile nefinalizate observăm că sunt pagube certe. Toate aceste lucruri sunt provocate de un management defectuos pe tipuri de proiecte. Există cumva vreun raport pentru fiecare program în parte? Nu există!“, a încheiat Drăghici.